UBB in fata schimbarii rectorului

UBB in fata schimbarii rectorului

Era Marga. Toata lumea a auzit despre ea si unele persoane vor sa auda despre acest lucru si in viitor in ceea ce priveste conducerea Universitatii Babes-Bolyai(UBB). Majoritatea persoanelor care vor sa candideze pentru functia de rector sunt din actuala echipa a lui Andrei Marga, iar cei doi care incearca sa revolutioneze sistemul par sa nu fie de neglijat. Mai mult, unul dintre ei, academicianul Ioan Aurel Pop are la activ un proiect pe fonduri europene castigat, care va fi inaugurat in aceasta saptamana, si altele in derulare, dar si colaborari cu universitati din toata lumea. Intrebarea pe care si-o vor pune cei aproximativ 1.500 de persoane care vor vota pentru desemnarea rectorului este daca vor continuarea erei Marga sau un nou inceput.

Unul din profesorii de la Studii Europene, Eniko Magyari-Vincze, a aparut pe ultima suta de metri in batalia pentru Rectoratul Universitatii Babes-Boyai(UBB). Unii sustin ca ar fi omul lui Marga datorita faptului ca aceasta ar lucra la facultatea pe care acesta a inventat-o. De asemenea, referintele si apropierea dintre acestia nu poate fi negat. Daniel David este o alta persoana din cercul actualului rector. La momentul in care Marga a fost reales rector in decembrie 2007 Daniel David a fost ales sa conduca Consiliul Cercetarii in cadrul universitatii. O alta persoana din cadrul echipei lui Marga care intentioneaza sa castige rectoratul este Cristina Ciumas, unul dintre prorectorii din echipa ”magnificului.” Aceasta este singura persoana care nu a dorit sa fie contacatata, desi reporterii Gazetei de Cluj au insistat pentru a lua legatura pentru o declaratie. O alta persoana mai putin obisnuita care a intrat in lupta pe ultima suta de metri este Decebal Radu Ciurchea, care doreste finantari de 10 miliarde de euro pentru universitate. Academicianul Ioan Aurel Pop este un alt candidat, pe el recomandandu-l cunoasterea indeaproape a atragerii de fonduri europene, castigand un proiect chiar recent, dar si relatia cu universitatile si institutele de cercetare din Franta, Italia, Germania, Austria si Statele Unite ale Americii.

”In primul rand m-a motivat oportunitatea alegerilor in sensul ca sunt un culoar favorabil pentru dezbateri chiar si pentru viitorul universitatii. Dupa ce am vazut principalele idei, propuneri ale celorlalti candidati m-am gandit ca as putea avea si eu o contributie. Suntem economisti, psihologi, reprezentantii domeniului istorie, fizicieni, iar eu vin dinspre sociologie antropologie si cu siguranta din acest motiv avem abordari diferite. Cel care va castiga rectoratul va avea cu siguranta de castigat din ideile celorlalti. Mesajele pe care le-am inserat eu in proiectul dezbaterilor universitatii sunt cele care vreau sa fie discutate.
Nu cred ca am sanse foarte mari sa ma voteze circa 1.500 de persoane, insa e un castig pentru mine faptul ca mi-am depus candidatura, ca mi-am prezentat aceste idei si ca am avut curajul sa o fac. Domeniul meu e sociologia antropologia culturala cum a domnului decan(n.r. Gyemant Ladislau) este istoria si a domnului Marga filozofia.
Eu nu am auzit astfel de voci(n.r. care spun ca este candidatul scos din maneca de Andrei Marga). Sunt tot felul de zvonuri. Foarte multi sunt dispusi sa speculeze pe niste backgrounduri si pe niste conspiratii din spatele acestor candidaturi. Cred ca lumea s-a dezobisnuit sa vada persoanele ca indivizi care au idei de la sine si pot sa ia decizii fara sa fie sprijiniti dintr-o parte sau alta. Eu am fost studenta domnului Marga intre 1990 si 1994. In 1996 am fost angajata la Facultatea de Studii Europene unde pe  vremea aceia domnul Marga era decan. In acel sens se poate face legatura, dar eu nu am fost instrumentul nimanui. Nu am discutat(n.r. cu Andrei Marga, actualul rector al UBB) despre candidatura mea” a declarat  Eniko Magyari-Vincze, unul dintre candidatii la sefia rectoratului.

David vrea influenta pe 20 de ani

”Eu nu le-as numi ostilitati. Sper sa fie o competitie intre colegi in care sa fie o batalie intre programe avand in vedere ca fiecare propune un alt model de universitate fiindca comunitatea va avea ce sa aleaga. Rectorul are 4 ani candidatura , dar impactul este de 20 de ani. Sper ca dumneavoastra din presa sa aveti diverse initiative in care sa ii intrebati cum vedem diverse lucruri. 5 oameni sunt prea multi pentru o dezbatere. Dar fiecare individual poate fi intrebat cum vede diverse lucruri, iar discutii intre oameni pot exista. Cred ca am o parere buna(n.r. despre cei doi candidati care s-au inscris pe ultima suta de metri). Sunt doi colegi care au dreptul sa candideze. Sunt idei bune in fiecare program, dar nu stiu daca exista o viziune articulata pentru universitate. Fiecare ar avea dreptul sa vina cu o astfel de candidatura.
Eu va spun foarte sincer ca eu sunt deschis spre a avea un spatiu universitar clujean(n.r. intrebat daca ar dori universitatile). Acum in ce forma se va face de exemplu unirea universitatilor, sub forma de consortiu, colaborari. Asta vedem dupa ce castiga fiecare universitate. Trebuie sa fie o chestie pe care o vor toti. Un spatiu universitar clujean mult mai articulat, dar asta nu inseamna neparat unirea universitatilor. Eu cred ca daca e gandita bine colaborarea nu vad de ce o universitate le-ar trage in jos pe celelalte. Sa se maximizeze avantajul pe care il aduce fiecare universitate. Mult mai incolo trebuie facute aceste lucruri. Trebuie facute studii de oportunitate, studii de impact, mai ales in ceea ce priveste unirea. In ceea ce priveste spatiul universitar clujean putem fi mai romantici, mai pasoptisti. Insa pentru unire trebuie facut un referendum in comunitatile respective.

Eu cred ca e destul de greu sa vorbesti de finantare intr-o situatie de criza. E bine sa avem o finantare crescuta si in programul meu am propus diverse mecanisme de acest gen. Cu o reorganizare adecvata putem face saltul in top 500. Sigur ca nu o sa fim la varful topului, ci la coada topului. Daca vom dori insa sa fim pe la mijloc acolo se pune alta problema si alt gen de finantare. As vorbi despre asta in cazul unor dezbateri fiindca mecanismele de finantare sunt complicate. Bani exista, trebuie sa stii cum sa ii atragi. Finantarea care vine de la stat vine pe trei mecanisme: finantarea de baza, finantare complementara si finantare suplimentara. Cele ultimele doua se dau pe baza de competitie. Cei din UBB trebuie sa aplice la granturi, pe diverse proiecte. A doua sursa de bani poate sa vina prin diverse surse extra: fonduri europene. Aici as dezvolta foarte tare partea de fund-raising. Avem multi alumni, multi absolventi UBB care pot atrage. Fonduri sunt si la nivel national si la nivel international. Important este sa gasesti mecanismele prin care sa atragi bani. Aici as mai adauga partea financiara este importanta, insa financiarul trebuie sa fie subordonat academicului. Noi nu suntem companie. Banul trebuie sa deserveasca viziunea academica”, a declarat Daniel David.

Academicianul Pop are experienta in fonduri europene

”Eu am o parere foarte buna despre toti ca eu cred sincer ca o competitie trebuie sa fie formata din oameni de top. Despre sume exacte nu va pot spune in acest moment, dar universitatea are toate premizele sa obtina o finantare buna in conditiile in care s-a clasat in top 12 intre universitatile de cercetare avansata si de educatie si mai ales in conditiile in care in foarte multe domenii, cred ca cele mai multe, se afla pe primul loc in tara. Finantarea se face si in functia de dobandirea acestui drept.
Vin apoi alte criterii. Trebuie sa recunoastem ca noi traversam o perioada de criza si nu ne putem face iluzii. Eu am convingerea ca putem aduce multi bani si aplicand la fondurile europene sunt premise sa o facem extraordinar de bine pentru ca universitatea noastra are finantatori de prim rang si granturile acestea sunt o oportunitate pe care nu trebuie sa o ratam. Am castigat un proiect pe fonduri europene pe care il lansam saptamana viitoare(n.r. in aceasta saptamana). Am mai obtinut si altele in colaborare cu alti colegi de-ai mei. Aceste granturi sunt posibilitati exceptionale pentru tinerii romani pentru pregatirea unor doctorate sau post doctorale. In acest moment noi acordam din granturi europene burse catre zeci de tineri care reprezinta in jur de 1.000 de euro, mai precis 4.000 pe lei pe luna. Se intampla in cadrul UBB, in colaborare cu Academia Romana pentru ca aceste granturi se castiga prin actiuni conjugate cu unitati de cercetare si cu universitati si institute din Austria, Germania, Franta. Cu siguranta ar fi mai mare pentru ca multi dintre colegii capabili nu reusesc sa aplice pe diferite motive. Unii pentru ca nu afla la timp, altii ca nu au obisnuinta necesara, dar toti trebuie instruiti sa o faca. Se pot obtine fonduri europene si noi avem profesori si cercetatori de mare performanta in universitate.  Prezenta noastra in marile universitati e importanta si multi dintre noi am predat in aceste mari universitati, dar am avut chiar si colaborari stiintifice. Foarte multi profesori conduc doctorate in alte universitati si de catre Romania , fiind foarte respectati“, a declarat academicianul Ioan Aurel Pop.

Fizicianul cu sanse 100%
”Despre sansele mele reale eu presupun ca sunt 100% pentru ca mesajul meu e reformator. Se refera la promovarea profesorilor care au o valoare stiintifica, la interesul studentilor care este sa invete de la niste profesori cunoscuti, aplicarea noilor prevederi legale care se refera la desfiintarea vechilor gasti sau combinatii care constituiau o piedica in calea promovarii noului. Presupun ca asta este ceva care nu este inovativ. Este un concept care sta la baza tuturor universitatilor din lume. Ideile care s-au vehiculat in universitate sunt destructurate. Eu vreau sa promovez valorile. Universitatea in formula actuala este in aceeasi formula din 1959. Nu are stiinte aplicate. Politehnica este o stiinta aplicata, medicina, ingineria este alta stiinta aplicata care nu exista la UBB. Eu vad universitatea in context local si regional, iar aici ma refer la Europa de Sud-Est. Asta poate insemna Moldova, Ucraina. Poate avea un rol regional. Obiectivul meu este sa promovez noile valori, nu sa fac critica vechii guvernari. Pe de alta parte aceste alegeri nu sunt alegeri politice. Universitatea este o institutie de stat. Acest tip de alegri prin vot universal si schimbarea polului de putere de la Consiliul de Administratie catre Senat, cat si concursul pentru alegerea decanilor au fost luate de minister. Nu considera reforma lui Ciurchea. Legea care a fost data de minister este pentru calitatea in invatamant, pentru introducerea lucrarilor de cercetare si ISI si asa mai departe. Revolutia nu s-a intamplat la Cluj, ci s-a intamplat la Bucuresti, la minister. Nu se pune problema ca eu sa schimb UBB. UBB-ul trebuie schimbat conform legii. Eu am ca plan managerial promovarea valorilor individuale ale profesorilor. Este vorba despre un fapt foarte simplu: e o relatie intre profesor si ucenic. Ucenicul trebuie sa stea tot timpul langa mester sa vada cum lucreaza. Ideea  consta in identificarea talentelor si promovarea lor astfel incat studentul sa aiba de la cine sa invete

Ucenic este in meserie, nu in functii de conducere. UBB si domnul Marga nu sunt timbru pe scrisoare. Este firma statului.  Profesorul nu mai decide pe nimic acum in universitate. Studentul nu are de la cine invata. El este integrat intr-o structura. Nu exista posibilitati. In cadrul unei structuri din acestea piramidale staliniste pe care am prezentat-o eu mai demult…Exemplul este un model de institut stalinist de la un institut pedagog din Siberia. Incadrarea studentilor intr-o clasificare de cercetare. Clujul este centrul Ardealului din antichitate. Problema UBB nu are legatura cu domnul Marga, ci cu guvernul care face universitati. Statutul multicultural este stabilit in legea invatamantului. Ce ati zis dumneavoastra: reforma universitatii este facuta prin lege. Noua lege a invatamantului. Nu este vorba despre cum ma apuc acum sa rastorn lumea pentru ca eu am rasturnat-o demult. Contributiile acestea privitoare la reforma sunt foarte vechi. Noi avem asociatia Educef din 2005 si am obtinut victorii importante pentru universitatea din Cluj, insa trebuie sa fie cineva care sa urmareasca atat evolutiile profesorilor, pentru ca noi avem si o problema de finantare. Am avea nevoie de 10 miliarde de dolari care trebuie bagati in infrastructura. Depinde cum o vezi. Atata trebuie. Exista un principiu de management. Daca pui destui bani si destui oameni obtii rezultate. Banii ar putea putea veni de la cetatenii romani din Ardeal. Trebuie sa ii convingi pe romani sa dea bani in educatie, in infrastructura. Suma aceasta nu este scoasa din burta. Sa iti dau niste repere: un instrument de cercetare face intre 100.000 si 250.000 de euro. Iti trebuie cam 10-20 de astfel de instrumente ca sa pornesti un grup de cercetare international. Un reactor de cercetare  costa 30-40 de milioane. Numai in domeniul nuclear am putea investi 2 miliarde. Am putea primi bani si dintr-o investitie frantuzeasca la anumite proiecte dezvoltate prin parteneriate.

Calitatea bibliotecii din Cluj este slaba, dar putem sa facem un parteneriat cu Biblioteca din Karlsruhe. Se pot gasi solutii tehnice de moment, dar in perspectiva toti oameni trebuiesc convinsi. Acestea sunt mai greu de obtinut. Nu suntem intr-o situatie triumfalista cum este prezentata de unii. Trebuie muncit si trebuie pastrat principiul de baza al invatamantului. Centrarea invatamantului sau a catedrelor pe un profesor care are o metoda proprie si sa atraga studenti. Odata cu aceasta metoda si recunoasterea internationala vin si banii. Banii pot sa vina si de la industria din Franta sau Belgia.

Daca va uitati acolo in CV-ul meu l-am facut special pentru ocazia asta si v-am aratat ca eu in 2010 am obtinut contributii la Los Alamos Laboratories. Aceasta contributie are o vechime de 30 de ani. Recunoasterea asta internationala nu vine de azi pe maine. Trebuie sa muncesti chiar si numai la promovare. 30 de ani dureaza ori s-ar putea sa fie un mit care daca nu il ducem la bun sfarsit avem numai de pierdut.  
Unificarea o am in vedere. S-ar putea sa nu fie la latitudinea noastra. In nu stiu ce oras vine primarul si zice daca nu faceti consortiu nu va mai dau bani. Rational trebuie sa existe. Sunt cam multe universitati pentru cat de mare e Clujul. Depinde cat ne tine buzunarul. Nu imi exprim nicio opinie legat de contra candidatii mei. Am impresia ca va trebui sa ne confruntam. Eu am un mesaj consolidat. Inteleg foarte bine care este fenomenul. La noua lege am contribuit direct. Nu sunt autorul principal, dar stiu foarte bine despre ce este vorba. Stiintific sunt consolidat si nu am picat in Cluj de ieri de alaltaieri. Ne ocupam de educatie si cultura de prin 50 si ceva. Nu consider ca sunt fara sanse “, a declarat Decebal-Radu Ciurchea.

CIFRA : Pe 1 martie 2012 vor avea loc alegerile pentru rectoratul Universitatii Babes-Bolyai, dar cel mai probabil cel care va conduce universitatea va fi ales in turul doi de scrutin din 8 martie.

Tiberiu Hrihorciuc