Pentru modernizarea Parcului Sportiv Iuliu Haţieganu, Universitatea Babeş-Bolyai a câştigat un proiect european în valoare de aproximativ 7 milioane de euro. În luna februarie au început lucrările de reabilitare a parcului, printre care extinderea pe verticală a clădirii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, modernizarea aleilor şi vor fi refacerea a şase terenuri de sport.
Terenul de fotbal va avea nocturnă şi tribună şi, potrivit prorectorului UBB Dan Lazăr, s-a discutat omologarea arenei pentru disputarea de jocuri oficiale. Oficialul universităţii este şi lider de proiect şi, în cadrul conferinţei de presă privind evoluţia lucrărilor, s-a arătat încântat de progresul de până acum. Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului 2016, chiar dacă începerea lucrărilor a fost amânată cu un an din cauza contestaţiilor repetate în ceea ce priveşte caietul de sarcini al lucrărilor. Potrivit reprezentanţilor UBB, parcul va avea un aspect similar celui de la înfiinţare, însă baza materială îmbunătăţită pentru studenţii sportivi reprezintă obiectivul principal al proiectului pe fonduri europene.
Parcul Iuliu Haţieganu a fost înfiinţat în perioada 1990-1932 de către omul de ştiinţă Iuliu Haţieganu, rectorul universităţii clujene. El a creat parcul în memoria fiului său care a murit la vârsta de opt ani, iar investiţia a fost suportată în principal din fondurile proprii ale iubitorului sportului, dar şi din subscripţie publică.
Cine realizează lucrările
Universitatea Babeş-Bolyai, a anunţat la începutul acestui an că proiectul „Execuție lucrări și furnizare dotări și echipamente IT” a fost atribuit la data de 11 februarie 2014 către SC ACI CLUJ SA., contra unei oferte de 18.218.665,60 lei fără TVA.
„Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenţie 3.4 – „Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaționale preunivesrsitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă”.
Valoarea totală a proiectului este de 31.712.688,88 LEI din care contribuția Uniunii Europene de 21.289.445,72 LEI, a Guvernului României de 3.256.032,88 LEI și contribuția Beneficiarului de 7.167.210,28 LEI”, arată oficialii universităţii.
Ecologiştii acuză
SOS Cluj a lansat în urmă cu câteva luni petiția SOS Parcul Babeș, care, până la acest moment a adunat peste 1.200 de semnături pe internet, potrivit reprezentantului organizaţiei, Adrian Dohotaru. Petiţia arată că, dincolo de intențiile bune ale UBB, s-au realizat greșeli atât în partea de concepție a reabilitării, în special prin înlocuirea aleilor parcului sportiv cu dale de piatră, borduri și asfalt, cât și în partea de execuție, acuzând tăierea unor copaci sănătoși și secţionarea unor rădăcini de copaci pentru instalarea conductelor. „Erorile puteau fi evitate sau diminuate dacă planul de reabilitare al unui bun public era pus în dezbatere publică, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate”, arată organizaţia SOS Cluj.
În cadrul conferinţei de presă organizată de UBB, mai multe voci au atras atenţia că asfaltarea aleilor nu este o soluţie, pentru că asfaltul este impermeabil şi este nepotrivit într-un parc. Un vecin al parcului a făcut un calcul, şi la 4800 m liniari de alee, cu o lăţime medie de 3 metri, se obţine o suprafaţă totală care va fi asfaltată în Parcul Babeş de 1,3 hectare. Reprezentanţii UBB au atras însă atenţia că există mai multe tipuri de alei în acest parc. Unul dintre ele este de tip semicarosabil, pe 1500 de metri, iar restul de 3300 de metri vor rămâne alei cu pietriş, pe structura veche. Cine traversează parcul, însă, poate observa că dintr-o alee, cât s-a promis că se va asfalta, deja se lucrează pe trei din acestea, deşi conducerea campusului sportiv spune că nu a fost afectat în nici un fel aspectul zonei verzi.
Număratul de copaci
Decanul Facultăţii de Sport, Vasile Bogdan, a povestit că aleargă de zeci de ani prin acest parc şi s-a declarat mulţumit de proiectul de modernizare. Acesta a precizat că o mare parte din Parcul Iuliu Haţieganu va rămâne verde şi că se va realiza o Alee de Sănătate, dedicată celor care aleargă prin parc. În plus, ca structură, proiectul respectă avizul Ministerului Culturii, astfel că patrimoniul clujean nu este afectat.
În ceea ce priveşte aspectul iniţial al parcului, reprezentanţii UBB au anunţat că va fi repoziţionată bisericuţa arsă pe vremea lui Ceauşescu, în 1986, cea la care pompierii nu ar fi ajuns la timp pentru că nu existau căi de acces pentru autoutilitarele lor în parc.
În ceea ce priveşte tăierea arborilor, oficialii UBB susţin că numai 150 de pomi au fost sacrificaţi în procesul de reabilitare, şi că aceştia erau oricum prea bătrâni, şi că în schimb au fost plantaţi 400 de copaci. Reprezentanţii societăţii civile arată însă că aceasta reprezintă 11% din copacii din parc.
Cât spaţiu verde are Clujul
În 2011, Primăria municipiului Cluj-Napoca a finalizat Registrul Spaţiilor Verzi pentru domeniul public şi privat al statului, în cadrul căruia a identificat un total de 8.140.800 mp de spaţiu verde. Calculat pe baza datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică referitoare la dimensiunile populaţiei clujene (318.000 de locuitori), avem 25,6 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Până în anul 2013, Uniunea Europeană cerea atingerea unui minim de 26 de mp/cap de locuitor.
