UBB (Universitatea Babes Bolyai) se află în cadrul unor negocieri pentru preluarea Universității din Reșița, instituție implicată într-un scandal de corupție. Rectorul universității din Rețița, Andrade Bichescu, a fost destituit în cursul acestui an.
Potrivit pressone.ro, în septembrie, Ministerul Educației a aprobat, printr-un Ordin al ministrului interimar Daniel Breaz, monitorizarea UEM Reșița pe o perioadă de trei luni, timp în care decidenții acesteia, supervizați de comisii ministeriale, aveau misiunea să găsească o soluție pentru reorganizarea centrului academic din județul Caraș-Severin.
În urmă cu câteva zile, Senatul UEM Reșița a votat în unanimitate demararea discuțiilor privind o fuziune prin absorbție cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Iar UBB nu este străină de această inițiativă.
PressOne a solicitat rectoratului UBB un punct de vedere cu privire la această extindere și preluare a patrimoniului și programelor de școlarizare ale universității din Reșița.
UBB a confirmat existența discuțiilor inter-instituționale între cele două universități, arătând că, în prezent, Consiliul de Administrație al UBB „a stabilit o comisie”, care se află „într-o etapă de analiză și evaluare” a fuziunii, votate între timp de Senatul UEM Reșița.
„Printre măsurile inițiate se află și disponibilitatea de a iniția un dialog, pe liniile și în condițiile de performanță menționate în comunicat, cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița. […] În funcție de concluzii, urmează negociere / propunere preliminară / consultare / propunere finală și decizie finală”.Fragment din răspunsul UBB, la solicitarea PressOne
În răspunsul integral, care poate fi consultat aici, pentru argumentarea deciziei de a începe negocierile cu Reșița, UBB invocă o directivă internă, pe care a comunicat-o la finalul lui septembrie 2019 autorităților locale. Aici, UBB arată că urmărește „construirea polului InfoBioNano4Health”, un pol academic în Transilvania, „cu relevanță națională și paneuropeană”.
Comunicatul făcut public de UBB nu detaliază dacă este vorba de un centru de cercetare aplicată pentru înaltă tehnologie, așa cum pare să sugereze numele polului de dezvoltare.
În documentul citat se spune numai că fărâmițarea mediului academic, „cerințele nerealiste față de universități mici și subfinanțate”, „institutele care funcționează în zona de avarie” duc la irosirea banilor puțini din cercetare și „împiedică apariția în România a unor poli academici cu anvergură europeană”.
Pe de altă parte, universitatea din Reșița este prima pentru care Ministerul Educației cere desființarea și reorganizarea, în urma unui raport devastator al Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) publicat în 25 iulie 2019.
Acest document are la bază analiza a două dosare cu sesizări privind grave încălcări ale legislației naționale și abuzuri interne ale conducerii administrative și Senatului universitar, condus de fostul rector Doina Frunzăverde. CEMU mai are în lucru alte 6 dosare, care se referă, de asemenea, la Universitatea de la Reșița.
„Urmează să înaintăm Universității Babeș-Bolyai o adresă prin care să le aducem la cunoștință această hotărâre a Senatului și sperăm noi să găsim deschidere, să ne punem la masa discuțiilor. Viitorul învățământului superior din România ne-a determinat să facem acest pas, pentru că tendința acum este de a se forma consorții universitare internaționale. În felul acesta, noi considerăm că am putea ridica ștacheta calității aici, la Reșița, am putea oferi un garant în plus al calității actului didactic oferit tinerilor”. Rectorul UEM Reșița, Andrade Bichescu, declarație pentru ziarul reper24.ro
„Sorine, fii atent la numărătoare!”
Universitatea din Reșița a fost, până acum, ținută în viață artificial. Informațiile financiare din raportul CEMU arată că UEM Reșița avea un număr mic de studenți, nu dispunea de finanțări pentru performanță și de granturi pentru cercetare, care să o facă sustenabilă sau să ducă o politică decentă de salarizare a personalului.
Potrivit unor surse instituționale, cele două pârghii care au împins căruța universitară de la Reșița au fost Sorin Frunzăverde, soțul fostului rector al UEM Reșița, lider PDL și președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, și Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza.
În perioada în care Doina Frunzăverde a fost rector (2008-2016), instituția pe care o conducea a beneficiat de sprijin politic consistent. Sorin Frunzăverde este considerat unul din baronii locali ai fostului PDL, a fost ministru în mai multe guverne de după Revoluție și unul dintre stâlpii de putere ai democrat liberalilor, la sfârșitul anilor 2000. Finalul său de mandat la Consiliului Județean Caraș-Severin coincide cu finalul mandatului de rector la UEM Reșița al soției sale.
Universitatea condusă de Doina Frunzăverde timp de 8 ani a făcut încă de atunci obiectul mai multor anchete – derulate atât de procurorii DNA, cât și de Corpul de Control al Ministerului Educației. Mai mulți profesori de la “Eftimie Murgu” au fost acuzați de luare de mită.
După ce nu a mai fost rector, Doina Frunzăverde a fost aleasă președinte al Senatului universitar.
Și în 2015 și în 2017, Universitatea din Reșița a primit din partea Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământului Superior (ARACIS) calificativul „Grad de încredere limitat”, în urma evaluării instituționale. UEM Reșița a contestat Raportul Consiliului ARACIS, dar contestația a fost respinsă.
Legătura dintre familia Frunzăverde și Laurențiu Streza datează cel puțin din perioada în care Laurențiu Streza era episcop al Caransebeșului. Scaunul episcopal își avea rezidența în al doilea cel mai mare oraș al județului Caraș-Severin. În 1996, anul alegerii lui Streza ca episcop, Frunzăverde era deja președinte al Consiliului Județean.
Fiindcă juca la vârful puterii, Frunzăverde a plecat în anul următor la București, unde a ocupat portofoliul de Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor.
Frunzăverde a făcut ani de-a rândul parte din Adunarea Națională Bisericească, fiind unul dintre membrii delegați în cadrul BOR din partea Episcopiei Caransebeșului, alături de protopopul Ion Varan și președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, originar și el din Caransebeș.
Când Laurențiu Streza a fost ales, pe 3 noiembrie 2005, de către Adunarea Națională Bisericească a Bisericii Ortodoxe Române în funcția de arhiepiscop al Sibiului și mitropolit ortodox al Ardealului, legătura lui cu Sorin Frunzăverde a devenit mai străvezie ca niciodată.
Scaunul de mitropolit al Ardealului rămăsese vacant, ca urmare a decesului mitropolitului Antonie Plămădeală.
Numai că imediat după alegerea lui Streza mitropolit, un scandal de proporții a cutremurat ierarhia BOR, datorită unei intervenții în forță a fostului arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, ÎPS Anania.
Nemulțumit de alegerea lui Streza, Anania a reușit să obțină, tot în cadrul Adunării Naționale Bisericești, voturile necesare pentru a forma o nouă mitropolie, ruptă din Mitropolia Ardealului, aflată din acel moment sub conducerea lui Streza.
Din timpul ședinței desfășurate sub o presiune enormă a rămas în analele Sinodului momentul când, de la balconul sălii în care se desfășurau lucrările, Mitropolitul Streza i-a strigat lui Sorin Frunzăverde, deputat în Adunarea Bisericească din partea Caransebeşului: „Sorine, fii atent acolo la numărătoare!”.
Streza a pierdut la scor. A trebuit să se mulțumească, câțiva ani mai târziu, întâi cu revenirea Arhiepiscopiei de Alba-Iulia în subordinea Mitropoliei sale (după moartea lui Bartolomeu Anania) și cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității “Eftimie Murgu”.
Anania a devenit, ulterior, primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, în timp ce Mitropolia Ardealului a rămas să păstorească numai centrul Transilvaniei, cu dimensiune mult mai redusă.
Scindarea Mitropoliei Ardealului nu era pe ordinea de zi a Sfântului Sinod, ci a fost provocată de înaltul ierarh de la Cluj.
Acesta i-a fost oferit în 2011 de Doina Frunzăverde. În 2012, când fiica familiei Frunzăverde, Sorana, s-a cununat în Catedrala Mitropolitană din Timișoara, Laurențiu Streza a condus soborul de 17 preoți, care a oficiat ceremonia.
Evaluatorii de la Consiliul de Etică și Management Universitar – care au concluzionat în raportul lor că este nevoie ca UEM Reșița să își înceteze activitatea în actuala formulă – au luat în calcul mai multe Hotărâri de Senat, care s-au dovedit a fi fost adoptate fără cvorum, si care au fost ulterior desființate în justiție.
Potrivit Raportului, despre care PressOne a scris pe larg aici, în Regulamentul de organizare și funcționare al Senatului UEM Reșița ar fi fost inventată noțiunea de „înlocuitor” pentru membrii aleși ai Senatului, în cazul în care aceștia absentau perioade mai mari de trei luni.
Prevederile s-au dovedit a fi neclare cu privire la statutul de membru în Senat, fiindcă înlocuitorul nu avea drept de vot, ci doar asigura cvorumul ședințelor. Astfel au fost adoptate multe hotărâri de Senat care au iscat controverse sau opoziția unei părți a corpului profesoral deși ședința nu era legal constituită, cvorumul fiind asigurat cu studenți înlocuitori sau cadre didactice fără drept de vot.
Mai trebuie spus că în ianuarie 2018, când rectorul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava, Valentin Popa era în cărți pentru portofoliul de ministru al Educației în cabinetul Dăncilă, Andrade Bichescu, rectorul în funcție al UEM Reșița a fost unul dintre cei 45 de semnatari ai scrisorii publice de susținere a lui Popa.
Pe aceeași listă a apărut și o semnătură a rectorului UBB, Ioan Aurel Pop.
Acesta a negat, însă, că ar fi semnat documentul.
