Uciderea Someșului Rece continuă

În toamna anului 2010, Consiliul Județean Cluj a eliberat unei societăți din domeniul energiei o autorizație de construire care prevedea construcția unor microhidrocentrale pe Someșul Rece, în arii protejate. Proiectul a fost dur criticat de către mai mulți activiști care spuneau că aceste microhidrocentrale vor distruge ireparabil Someșul. Firma a fost chemată în judecată în urmă cu cinci ani, iar după ce Tribunalul Cluj a dispus demolarea microhidrocentralelor și refacerea râului, Curtea de Apel Alba Iulia a desființat soluțiile date anterior, astfel că proiectul nociv merge mai departe.

În anul 2014, firma ATS Eneergy Rece a fost chemată în judecată de către Federația Română de Pescuit la Muscă Artificială. Procesul a fost deschis împotriva Consiliului Județean și firmei ATS Energy și și-a porpus salvarea Someșului Rece de microhidrocentrale (MHC).

Teoretic acestea ar fi inofensive din punct de vedere al impactului lor asupra mediului, însă activiștii de mediu spun că debitele de servitute lăsate sunt mici, duc la secarea râurilor, iar peștii dispar în totalitate. 

După ani de procese și rejudecări, în iulie 2017, Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză Federației Române de Pescuit la Muscă Artificială, instanța dispunând firmei respective să întrerupă lucrările şi să readucă valea la starea iniţială.

”Admite acţiunea extinsă formulată de reclamanta Federaţia Română de Pescuit la Muscă Artificială în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Cluj, SC ATS Energy SRL, SC ATS Energy Rece SRL şi în consecinţă: Constată pierderea valabilităţii şi încetarea efectelor autorizaţiei de construire nr.61/01.09.2010 eliberată de Consiliul Judeţean Cluj, beneficiarului SC ATS Energy SRL, ca urmare a nerespectării condiţiilor impuse de art. 7 pct.5 din Legea nr. 50/1991, aceasta devenind caducă începând cu data de 31.08.2011 pentru neînceperea lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizaţiei. Dispune oprirea executării lucrărilor. Dispune restabilirea situaţiei anterioare în sensul demolării construcţiilor edificate şi aducerea Văii Someşului Rece la starea iniţială. Obligă pârâţii la 150 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamante”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

Consiliul Județean Cluj și societatea ATS Energy SRL au făcut recurs împotriva acestei sentințe. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia, instanță care a admis recursul declarat de pârâți și în consecință a casat sentința dată de Tribunalul Cluj și a reținut cauza spre rejudecare. Prin urmare, instanța de recurs în evocarea fondului a respins în februarie 2019 acțiunea formulată de Federația Română de Pescuit la Muscă Artificială

”În evocarea fondului: Respinge actiunea formulată de reclamanta FEDERATIA ROMÂNĂ DE PESCUIT LA MUSCĂ ARTIFICIALĂ împotriva pârâtilor SC ATS ENERGY SRL , SC ATS ENERGY RECE SRL si CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ. Definitivă. Obligă reclamanta să plătească pârâţilor cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, în următoarele sume: 100 lei către pârâta SC ATS ENERGY SRL, 475 lei către pârâta SC ATS ENERGY RECE SRL şi 100 lei către Consiliul Judeţean Cluj. Pronunţată conform art. 396 alin. 2 din noul Cod de Procedură Civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea Grefei, la data de 06.02.2019”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Alba Iulia.

Lucrările se reiau

Lucrările pentru construirea unei salbe de microhidrocentrale pe râul Someșul Rece se reiau sâmbătă, 30 martie 2019, însă există o problemă de nelegalitate în acest sens. Chiar dacă societatea ATS Energy a câștigat procesul legat de autorizația de construire, acordul de mediu emis în anul 2009 și-a pierdut efectele juridice, titularul proiectului nemaiavând acord de mediu.

”Dezastrul provocat de microhidrocentale pe râurile de munte din România este de largă notorietate publică și avem deschisă pe această încălcare o procedură de infringement, în dosarul 2015/4036.

Doamna ministru Pană a emis o circulară prin care se interzice emiterea de avize de gospodărirea apelor pentru microhidrocentrale în siturile Natura 2000.

Datorită acestei proceduri de infringement, Legea Apelor a fost modificată prin OUG 78/2017 (publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017), incluzându-se la art. 27, alin (2), prevederea:

„În vederea protecției și conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activități umane se interzice realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor.”

În termen de 180 de zile trebuia, conform legii, emisă Hotărârea de Guvern cu „criteriile de selectare și lista sectoarelor cursurilor de apă prevăzute la alin. (2)”. Din moment ce legea a fost încălcată, termenul de 180 de zile scurgându-se demult, se aplică principiul precauției din legislația de mediu și se consideră că interdicția se aplică pe toate sectoarele de râu care nu sunt afectate de activități antropice, cum este sectorul Someșului Rece în cauză.

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene este nu doar deasupra legilor naționale, ci chiar și deasupra Constituției. Conform acesteia (cauza C-461/13), este interzisă deteriorarea stării corpului de apă chiar și pe un singur element de calitate (din cele 16), cu o singură clasă. Dat fiind principiul de funcționare al microhidrocentralelor, elementul de calitate „cantitatea și dinamica debitului”, care sigur atinge acum clasa de calitate„”foarte bună” pe corpul de apă RORW2.1.31.9_B1, se va deteriora până la o stare slabă sau proastă (cum s-a întâmplat pe Drăgan). Deja avem o încălcare clară a legislației comunitare, și este doar un exemplu.

Prin urmare, dacă a fost emis aviz de gospodărirea apelor pentru aceste MHC-uri (procedura de emitere a acestora are mari probleme de transparență, încălcându-se Convenția de la Aarhus), acesta are mari probleme de legalitate.

În ceea ce privește acordul de mediu emis în 2009, acesta și-a pierdut efectele juridice, deoarece titularul nu a respectat obligația prevăzută la art. 15, alin (2), litera a) din OUG 195/2005 (Legea Protecției Mediului). În Monitorul Oficial nr. 730, din 21 septembrie 2016, a for publicat Ordinul nr. 1.509 din 25 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0233 Someşul Rece. Din acel moment toate activitățile din sit trebuie să respecte planul de management, iar titularul proiectului MHC trebuia să notifice „autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare”. Iar autoritatea competentă trebuia să reia procedura de mediu. Faptul că titularul nu a făcut acest lucru duce la pierderea efectelor juridice ale acordului de mediu”, arată într-o sesizare deputatul  independent Adrian Dohotaru.

Cine se află în spatele afacerii

Firma ATS Energy Rece SRL este controlată acum de Sorin Bădău, însă prin această societate s-au perindat mai mulți oameni de afaceri cunoscuţi din Cluj-Napoca care sunt asociaţi cu Gabriel Cârlig, Eugen Bâlc sau Silviu Prigoană. În cadrul firmei au gravitat Adrian Victor Schiopu şi Dorin Săcară care, împreună cu Sorin Bădău, au fost norocoşii beneficiari ai retrocedărilor frauduloase făcute de ANRP. Spre exemplu, Şchiopu a primit de la ANRP aproape 30 de milioane de lei. Dorin Săcară, cunoscut investitor în domeniul energiei regenerabile, a făcut Şcoala de Ofiţeri în Telecomunicaţii (Sibiu), o cunoscută ”pepinieră” a băieţilor cu ochi albaştri. Cealaltă societate implicată în proiect, ATS Energy SRL este în prezent administrată de austriacul Mark Suer, având asociați juridici IMWND EELEMNTS GMBH și EXRGIE GMBH, ambele cu sediul în Austria.