Ucraina a notificat România ca efectueaza începând cu luna iulie "lucrari de dragare la bratul Chilia" în cadrul proiectului Bîstroe, a declarat pentru NewsIn purtatorul de cuvînt al MAE, tara vecina sfidând astfel avertismentele forurilor internationale si încâlcându-si angajamentele asumate.
Ucraina a realizat la sfârsitul saptamânii trecute lucrari semnificate la Canalul Bîstroe, au declarat luni pentru NewsIn surse bine informate. La solicitarea NewsIn, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat ca autoritatile române au fost "notificate recent" în acest sens. "Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, responsabil pentru cooperarea bilaterala cu Ucraina în domeniul gestionarii apelor de frontiera, a primit recent o notificare din partea institutiei similare ucrainene, potrivit careia intentioneaza sa demareze lucrari de dragare a bratului Chilia, în cadrul proiectului caii navigabile de mare adâncime Dunare – Marea Neagra (proiectul "Bîstroe"), începând cu cel de-al treilea trimestru al anului 2008", a declarat Cosmin Boiangiu, purtatorul de cuvânt al MAE.
În reactie la aceasta notificare, România a cerut Ucrainei "sa se abtina" de la orice activitate care ar contrazice recomandarile forurilor internationale sau care ar însemna încâlcarea angajamentelor asumate de Ucraina în repetate rânduri, chiar si cu ocazia vizitei recente la Kiev a ministrului afacerilor externe român.
"Partea româna a transmis partii ucrainene ca se asteapta ca aceasta sa se abtina de la orice activitate unilaterala în cadrul proiectului de creare a caii navigabile Dunare-Marea Neagra (proiectul "Bâstroe"), conform angajamentelor bilaterale si internationale asumate, reconfirmate inclusiv cu ocazia vizitei recente la Kiev a ministrului afacerilor externe român", a spus purtatorul de cuvânt al Ministerului de Externe. Potrivit oficialului MAE, autoritatile române responsabile "vor urmari în continuare cu atentie" evolutiile în acest caz. Anuntul Ucrainei contrariaza cu atât mai mult cu cât pozitiile adoptate recent de foruri internationale în problema Bîstroe au fost coerente. Astfel, Ucraina a fost avertizata recent de mai multe organizatii si parti participante la conventii internationale (Conventia Espoo, Conventia Berna, Conventia Aarhus, Conventia de la Ramsar, UNESCO, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea) sa înceteze lucrarile la Canalul Bîstroe.
Efecte negative asupra ecosistemului
Studiile efectuate de aceste organizatii aratau ca acest canal are impact negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Astfel, statele membre ale Conventiei de la Aarhus au constatat la mijlocul lunii iunie ca, prin construirea canalului Bîstroe, Ucraina nu si-a îndeplinit obligatiile internationale ce îi revin în temeiul acestui document si au adoptat un avertisment adresat Kievului. Avertismentul adresat Ucrainei va intra în vigoare în cazul în care, pâna la data de 1 ianuarie 2009, Kievul nu va întreprinde o serie de masuri menite sa asigure o implicare efectiva a publicului atât din Ucraina, cât si din statele afectate prin luarea deciziilor referitoare la proiectul Bîstroe. Conform regulilor Conventiei, statele parti recurg la aceasta masura în cazul în care un anumit stat ignora, în mod repetat, normele internationale. În mai, Kievul a primit un avertisment si din partea statelor-parti ale Conventiei Espoo, care, de asemenea, au constatat ca Ucraina nu si-a respectat obligatiile ce îi reveneau construind Canalul Bîstroe. În consecinta, potrivit acestui avertisment, Kievul trebuie sa-si anuleze decizia de finalizare a proiectului pâna la 31 octombrie 2008. De altfel, Kievul anuntase în cadrul reuniunii Espoo de la Bucuresti ca va opri lucrarile la Canalul Bîstroe pâna la gasirea unei solutii care sa fie în conformitate cu prevederile Conventiei – sa nu afecteze mediul si sa fie acceptata si de statele afectate. Ucraina s-a declarat deschisa sa supuna proiectul unei expertize independente, dorind sa dovedeasca faptul ca adopta o pozitie constructiva.
În iunie, parlamentarii Consiliului Europei, reuniti la Strasbourg, au cerut si acestia printr-o recomandare sistarea lucrarilor la Canalul Bîstroe si înfiintarea Euroregiunii Marii Negre, în conditiile în care spatiul pontic risca un dezastru ecologic, fiind necesara o consolidare a cooperarii tarilor riverane. Solicitarea parlamentarilor din Consiliul Europei a fost înscrisa în recomandarea "Combaterea degradarii mediului în Marea Neagra", adoptata la 23 iunie 2008 de catre plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), în baza raportului deputatului român Laurentiu Mironescu.
Autoritatile ucrainene par sa încalce si angajamentele recente pe care si le-au asumat în fata delegatiei române conduse de ministrul de externe Lazar Comanescu, care s-a aflat la Kiev la 18 iulie. Partea ucraineana a asigurat atunci ca "nu are nicio intentie de a-si încalca obligatiile fata de prevederile internationale" în ceea ce priveste proiectul Bîstroe. Partile au convenit organizarea unei reuniuni a expertilor pe aceasta tema. În replica, ministrul român declara ca a luat nota "cu satisfactie" de atitudinea Ucrainei prin care se confirma respectarea deciziilor forurilor internationale, mai ales a Conventiei de la Espoo, conform careia Ucraina era obligata sa sisteze lucrarile la canalul de mare adâncime pe Dunare, întrucât dauna mediului unei zone care face parte din "patrimoniul international".
Ucraina a început la data de 11 mai 2004, lucrarile de construire a canalului Dunare – Marea Neagra (pe bratele Chilia si Bîstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapa. Lucrarile de construire a caii de navigatie au fost reluate în luna noiembrie 2006, o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei fiind redata navigatiei în luna aprilie 2007.
