Ucrainenii recunosc oficial „limba moldoveneasca” şi ataca indirect Statul Roman
Inca o bataie de joc la adresa limbii romane şi a romanismului in general a avut loc de curand, de aceasta data protagoniştii fiind ucrainenii carora li se pare ca limba romana şi cea moldoveneasca sunt total diferite. Rada Suprema de la Kiev a adoptat in prima lectura, un proiect de lege prin care stabileşte lista limbilor regionale, pe aceasta lista aparand atat cea romana cat şi cea „moldoveneasca”.
Atac direct la limba romana
Saptamana trecuta, Rada Suprema de la Kiev a dezbatut şi adoptat in prima faza un proiect legislativ privind stabilirea limbilor regionale din Ucraina. Considerand tensiunile recente dintre ţara noastra şi Ucraina, vezi Insula Şerpilor, forul legislativ ucrainean s-a gandit sa dea mai dea o lovitura romanismului de pretutindeni, stabilind ca limba romana, vorbita pe teritoriul statului vecin, este una diferita de cea “moldoveneasca”. In cazul in care proiectul legislativ va primi aprobarea definitiva, in accepţiunea statului ucrainean romanii din Nordul Bucovinei şi Transcarpatiade vor fi consideraţi ca vorbitori de limba romana iar cei din Sudul Basarabiei, actuala regiune Odessa, vor fi consideraţi ca vorbesc “limba moldoveneasca”.
Aceasta incercare de a dezmembra limba romana şi de a rupe apartenenţa etnica a romanilor din diaspora de Romania a fost precedata chiar de catre autoritaţile de la Chişinau, care influenţate de puterile slavone, au acceptat tacit apariţia aşa-zisului dicţionar “moldovenesc-romanesc”. In urma cu caţiva ani, autorul Vasile Stati publica un dicţionar care avea pretenţia sa traduca limba moldoveneasca in limba romana, o absurditate care a starnit proteste in randul grupurilor naţionaliste şi nu numai. In randul operelor acestui Vasile Stati, Volumul „Istoria Moldovei” nu se bucura de aceeaşi notorietate precum Dicţionarul Moldovenesc-Romanesc de acelaşi autor. Conform mai multor critici, precum toate scrierile lui Vasile Stati, şi „Istoria Moldovei” este inţesata de minciuni şi rastalmaciri care duc la largirea diferenţelor culturale şi politice intre cele doua state romaneşti. Pe coperta controversatului dicţionar a lui Stati apare aşa numita harta a „Moldovei Mari” iar dupa lansare a fost e promovat in majoritatea şcolilor din Republica Moldova de catre Mihail Garbuz, preşedintele organizaţiei care militeaza contra Romaniei, Patrioţii Moldovei.
La finele anului trecut controversatul autor dar şi activ promotor al moldovenismului anunţa lansarea a celui de-al doilea volum al dicţionarului moldovenesc-romanesc, lucrare care avea in plus faţa de volumul precedent inca o seama de absurditaţi. In acest sens, autorul de aceasta data inţelegea sa adauge peste o mie de moldovenisme, care au fost colectate, in mare parte, din actele slavoneşti ale cancelariei Statului Moldovenesc ce dateaza in anii 1392-1503. Cu alte cuvinte, nimic concret, nimic relevant, daca e sa ne gandim ca limba romana şi cea germana impart mai bine de 1000 de cuvinte cu acelaşi inţeles. Referitor la prima ediţie, mai mulţi critici atat moldoveni cat şi romani anunţau ca adevaratul scop urmarit prin aparitia asa-zisului „dictionar moldovenesc-romanesc" al lui Vasile Stati – cel care si-a obtinut titlul de doctor prin lucrarea „Falsificatorii burghezi ai adevarului despre limba moldoveneasca" era unul cu o coloratura politica. In opinia mai multor lingvisti de la Chisinau, scopul pentru care respectivul dicţionar şi-a facut apariţia a fost acela de a reduce prestigiului limbii romane vorbite in Republica Moldova ca limba de cultura, ca limba cu bogate traditii literare. Potrivit unor sure citate de Romanian Global News din Kiev, cei care au facut lobby pentru ca romanii sa fie desparţiţi in “moldoveni “ şi romani au fost stataliştii de la Chişinau, unul dintre ei fiind ministrul de externe Iurie Leanca care personal a insistat pentru recunoaşterea separata a limbii “moldoveneşti”, care ar corespunde termenului din Constituţia Republicii Moldova. Un alt important pol de lobby in favoarea recunoaşterii „limbii moldoveneşti” a fost Asociaţia Moldovenilor condusa de Anatol Fetescu, agent de influenţa a serviciilor secrete ucrainene.
Problema paşapoartelor
Pe langa iniţiativa privind lista limbilor generale, Rada intenţioneaza sa introduca un nou model de pasapoarte in care informatia despre posesorul acestuia va fi scrisa atat in limba ucraineana, cat si in limba minoritatii nationale pe care o reprezinta. Ba mai mult, conform proiectului de lege, instituţiile de invaţamant vor fi obligate sa formeze clase separate in care lectiile se vor sustine in limba regionala, iar la cererea reprezentantului minoritatii nationale, toate testarile vor fi traduse in limba regionala sau a minoritatii nationale.
Problema paşapoartelor şi a acordarii cetaţeniei romane este de mult timp un subiect sensibil in discuţiile diplomatice romano-ucrainene. In urma cu puţin timp, Ministerul Afacerilor Externe roman anunţa ca nu discrimineaza dar nici nu favorizeaza in vreun fel etnicii romani din Ucraina in ceea ce priveşte acordarea cetaţeniei romane, procedura obţinerii acesteia fiind conforma cu practicile internaţionale in domeniu.
In discuţiile diplomatice dintre cele doua state, in ceea ce priveşte afirmaţiile privind „eliberarea de paşapoarte”, MAE roman a lasat mereu sa se inţeleaga ca redobandirea cetaţeniei romane de catre etnicii romani din Ucraina nu este echivalenta cu dobandirea automata a unui document de calatorie de tip paşaport. Condiţiile şi procedurile pentru dobandirea unui document de calatorie sunt reglementate distinct sub aspect legislativ de cele privind dobandirea cetaţeniei romane, fiind necesara parcurgerea unor etape subsecvente in acest scop. In repetate randuri insa, partea ucraineana s-a aratat deranjata de politica externa a Romaniei in privinţa cetaţeniei şi a paşapoartelor, considerand eliberarea paşapoartelor ca fiind un gest “lipsit de amiciţie”. Cu privire la aceasta problema, cu puţin timp in urma, diplomatul ucrainean Oleg Voloşin sublinia pentru agenţiile mass-media din ca ”Acei cetaţeni ai Ucrainei care primesc paşapoarte romaneşti comit o infracţiune, iar un astfel de delict trebuie sa fie sancţionat. Poziţia Ministerului ucrainean de Externe in aceasta problema ramane neschimbata. Noi ne opunem de mai mult timp dublei cetaţenii. Am explicat in mod repetat omologilor noştri (romani) ca eliberarea de paşapoarte in masa, in regiunile de frontiera ale Ucrainei, constituie un pas lipsit de amiciţie la adresa ţarii noastre”. Reprezentantul diplomaţiei Kievului a mai spus ca ”astazi, relaţiile dintre Ucraina şi Romania trec printr-o renaştere. Acestea sunt mult mai bune decat acum caţiva ani, dar problema cetaţeniei nu a fost eliminata”.
Sabin Ripan
Disputa romano-ucraineana privind Insula Şerpilor
Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina, litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga. Zona in disputa cuprindea un areal de 12.000 km² deoarece partea ucraineana isi fixase revendicarile mult la apus de linia echidistanta intre coastele sale si cele ale Romaniei.
Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategica — accesul in apele teritoriale — si economica — posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. Ambele parti au declarat, inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii, ca o vor respecta, indiferent care va fi aceea.
CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34 % din zona in disputa Romaniei, anume 9.700 km² cu o adancime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26 % din zona in disputa anume 2.300 km² cu o adancime medie sub 50 m.
