În mai multe rânduri instanțele de judecată au stabilit că steagul secuiesc este un steag publicitar ce nu poate fi arborat pe clădiri publice ale statului român. În acest context, UDMR-ul s-a gândit să înfiinţeze un fond prin care să-i ajute financiar pe primarii Uniunii condamnaţi de instanţe să plătească amenzi usturătoare pentru neîndepărtarea steagului Ţinutului Secuiesc de pe clădirile instituţiilor.
Acest fond a fost înființat în urmă cu o săptămână prin intermediul unei asociații, iar donaţiile care vin în ajutorarea primarilor vor fi colectate, în primul rând, de la cei peste 2.000 de aleşi locali ai Uniunii, de la parlamentari şi europarlamentari. Horvath Anna, vicepreşedintele executiv al UDMR este coordonatorul proiectului. Iniţiativa proiectului a pornit de la ultima decizie a instanţei care îl vizează pe fostul primar din Sovata, Peter Ferenc, obligat să plătească 42.000 de lei.
”Am înfiinţat în urmă cu o săptămână, prin intermediul unei asociaţii, un fond de solidaritate pentru primarii UDMR condamnaţi să plătească amenzi administrative de zeci de mii de lei pentru neîndepărtarea steagului Ţinutului Secuiesc arborat pe clădirile primăriilor, în urma unor procese pornite după somaţii primite de la prefecţi. Iniţiativa a pornit de la ultima decizie a instanţei care îl vizează pe fostul primar din Sovata, Peter Ferenc, obligat să plătească 42.000 de lei. Anterior, au mai fost cazurile primarilor din Mădăraş Ciuc şi din Miercurea Ciuc, obligaţi să achite 90.000 de lei, respectiv 75.000 de lei, amenzile fiind exorbitant de mari. În acest cont se vor colecta donaţii, venite de la cei peste 2.000 de aleşi locali ai UDMR, parlamentari şi europarlamentari, şi se vor plăti acele amenzi”, a spus Horvath, făcând apel la întreaga comunitate maghiară să contribuie la acest fond, având în vedere alte decizii similare care pot să apară deoarece mai sunt procese pe rol.
Horvath: acest lucru este foarte dăunător, periculos şi nedemn
Horvath Anna a menţionat că membrii comunităţii maghiare au constatat că, în ultimul deceniu, nu au un partener politic de dialog în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte cum sunt Legea privind protecţia minorităţilor naţionale sau cea care vizează autonomia culturală a Ţinutului Secuiesc.
”Din partea statului român primim şi aceste semnale care încearcă să interzică şi să controleze şi acele modalităţi de exprimare a apartenenţei noastre comune la anumite simboluri şi valori culturale. Noi credem că acest lucru este foarte dăunător, periculos şi nedemn faţă de ceea ce ar trebui să însemne anul Centenarului, sărbătorit de o ţară întreagă. Anul 2018 ar trebui să însemne acceptarea de către majoritatea românească a acelor valori care înseamnă o resursă unică a ţării, iar astfel de decizii ale instanţei merg într-o direcţie opusă. O astfel decizie judecătorească încalcă flagrant art. 6 din Constituţia României şi angajamentele internaţionale asumate de România înainte de aderarea la UE şi NATO, prin ratificarea Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale”, a subliniat Horvath.
Din sumele strânse în fondul de solidaritate al UDMR se va plăti amenda fostului edil din Sovata, iar ulterior şi cea a primarului Uniunii din Miercurea Ciuc, în condiţiile în care primarul din Mădăraş Ciuc a achitat deja banii datoraţi.
Interzisă arborarea steagului secuiesc pe clădiri
Instanțele de judecată au stabilit în repetate rânduri faptul că arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice contravine prevedilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice și a prevederilor H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României. Fiind vorba de un steag al Consiliului Național Secuiesc, o organizație neînregistrată legal în România care acționează pentru anularea Tratatului de la Trianon și refacerea Ungariei Mari, acest simbol separatist nu poate fi arborat pe clădiri publice, de vreme ce legislația românească nu recunoaște dreptul unei entități private de a arbora simboluri pe clădiri publice ale statului român.
