Uioreanu contestă în instanţă tergiversările anchetelor DNA CLUJ

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj cere DNA-ului să se pronunţe într-un dosar disjuns dintr-al său, în care se vorbea de posibile infracţiuni de luare de mită. Într-adevăr, rechizitoriul din dosarul ”mamă” conţinea suspiciunea săvârşirii mai multor fapte de corupţie, iar pentru trimiterea în judecată s-au disjuns câteva dintre acestea. Astfel că, la sfârşitul lunii mai judecătoarea Nora Boiciuc a preluat dosarul în care Horea Uioreanu contestă durata cercetării penale, în baza articolului 488 ind. 2  din Noul Cod de Procedură Penală.

Treburi nerezolvate

Potrivit cererii depusă de Casa de Avocatură Radu Chiriţă şi Asociaţii pentru Horea Uioreanu, DNA a depăşit ”termenul rezonabil” de soluţionare a unuia dintre dosarele disjunse din ”Mită la Consiliul Judeţean”.

„Am fost cercetat în dosarul penal din 2014 al DNA Serviciul Teritorial Cluj pentru săvârşirea mai multor presupuse fapte de corupţie. Prin rechizitoriul din iunie 2014 am fost trimis în judecată pentru săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la două infracţiuni de luare de mită reţinute în sarcina mea şi, de asemenea, s-au disjuns mai multe fapte reţinute în sarcina celorlalţi suspecţi din dosar: Mihai Teaha, Ioan Bene, Tudor Dan Şerban, David Ciceo, Silagyi Gabriel şi Mircea Abrudean. Pe această cale s-a format un alt dosar penal, tot în 2014 unde am dobândit calitatea de suspect” susţine Horea Uioreanu prin avocaţi.

De fapt era vorba despre acea speţă prin care se susţinea că Uioreanu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj ar fi primit de la Gabriel Silagyi- administratorul societăţii MBS Group pentru a întreprinde mai multe demersuri în scopul avantajării acelei societăţi pentru executarea controversatului proiect „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele -Prislop -Ic Ponor” derulat, desigur, de instituţia judeţeană.

Abrudean şi implicaţiile sale

Procurorii DNA susţineau că liberalul Mircea Abrudean ar fi fost favorit în cărţi pentru realizarea respectivelor proiecte tehnice şi a unor studii de fezabilitate  prin firma pe care o administrate şi la care este asociat: Siab Development SRL Cluj-Napoca.

„Potrivit anchetatorilor, ”in cursul lunii octombrie 2013, Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj, a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor”, scriu procurorii în raportul ce-l priveşte pe preşedintele CJ(…).

Pentru obţinerea unor sume cât mai mari în cadrul etapei de proiectare şi întocmire a studiilor de fezabilitate, la înţelegere cu Uioreanu Horea Dorin, s-a decis ca realizarea studiilor şi a proiectelor tehnice să fie contractate separat, astfel că, dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, sumă ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemnă că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în aceste condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea” arătau procurorii.

Însă lucrurile au rămas doar desprinse de la mal în sfera mass-media, deoarece competenţii de la DNA Cluj nu au revenit cu probe în acest sens. Dat fiind că au trecut mai bine de trei ani de la disjungerea dosarului, Uioreanu a contestat în mai durata de soluţionare a speţei.

„Relativ la cele două fapte materiale de luare de mită, nu s-au administrat nici un fel de probe, nici măcar nu s-a procedat la audierea suspecţilor cu privire la acuzaţiile formulate(…). Nu doar că organul de urmărire nu a procedat la administrarea mijloacelor de probă enumerate, ci acesta a refuzat inclusiv administrarea probelor propuse de o parte din suspecţi. Precizez că ulterior disjungerii, cel puţin unul dintre suspecţi a solicitat în mod expres audierea acestuia pentru a clarifica starea de fapt reţinută de parchet şi a propus mai multe probe în apărare însă, solicitările au rămas fără nici un răspuns” arata avocatul lui Horea Uioreanu.

DNA-ul zice că nu s-a culcat pe ureche

Printr-o adresă superficială şi lipsita de exemple concrete, procurorul Luminiţa Boca de la DNA Cluj susţine că deşi s-a disjuns acel dosar în 2014, între timp cercetările au continuat. Însă aceştia nu justifică acuzaţiile menţionate mai sus şi anume faptul că au refuzat să audieze inculpaţi, nu au citat suspecţi şi nu au administrat probe noi.

„Este neîndoielnic faptul că prezenta cauză este una complexă în contextul în care priveşte  mai multe paliere de acţiune şi mai multe persoane(…), organul judiciar nu a rămas în pasivitate  în acest interval de timp de peste un an, ci dimpotrivă, au fost administrate acte de urmărire penală constând în solicitări de relaţii din partea unor instituţii şi organe judiciare, materializate în cele 103 volume ale dosarului de urmărire penală” arată magistratul Luminiţa Boca.

La toate acestea se adaugă faptul că şefa DNA Cluj a trimis-o ca procuror de sală pe Adriana Meda, Luminiţa Boca susţine că procurorii de la Anticorupţie Cluj mai au nevoie de timp suplimentar pentru a soluţiona dosarul disjuns.

„Totodată este de remarcat şi intervenţia unor modificări legislative aplicabile cauzei cu referire directă la norma de incriminare a abuzului în serviciu.

Toate aceste activităţi specifice urmăririi penale presupun, în mod intrinsec, un interval de timp necesar, prin el însuşi, pentru legala administrare a probelor, dat fiind faptul că activitatea de urmărire penală, ca fază a procesului penal, are ca obiectiv nu numai asigurarea termenului rezonabil, ci şi legalitatea actelor emise şi a probelor administrate” mai arată reprezentanta DNA Cluj.

Ce se întâmplă mai departe

„Vorbim de un dosar de urmărire penală în care nu s-a mai făcut nici un act de urmărire penala de aproape doi ani. Sperăm într-o formă sau alta să se soluţioneze acest dosar ce stagnează. Desigur, clientul meu se consideră nevinovat de acuzaţiile respective. Demersul făcut reprezintă o situaţie fireasca şi ar trebui să finalizeze procurorii de la DNA Cluj cercetările în cauză”, arată avocatul Radu Chiriţă.

Conform procedurii, dat fiind faptul că unul dintre cei vizaţi de respectiva contestaţie este avocat (în speţă Mihai Teaha), judecătoarea de fond de la Tribunalul Cluj, Ioan Nora Boiciuc va declina dosarul spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Cluj. De asemenea, odată ajunsă acolo cauza, avocaţii celor implicaţi vor susţine poziţiile clienţilor iar completul instanţe va decide dacă admite sau nu acţiunea formulată de Horea Uioreanu prin Radu Chiriţă. În cazul în care decizia este în favoarea celor semnalate de fostul preşedinte al CJ Cluj, Curtea de Apel va stabili un termen limită în care procurorii de la DNA să soluţioneze acest dosar disjuns.