Uioreanu şi Konya, cei mai slabi parlamentari clujeni

Conform raportului QVORUM, pentru ca un parlamentar să fie eficient în reprezentarea intereselor cetăţenilor acesta “trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bine conectat la categoriile de cetăţeni pe care le reprezintă, prin consultarea cetăţenilor şi să asigure transparenţa activităţilor sale parlamentare, prin informări regulate şi corecte. Altfel spus, eficienţa unui parlamentar poate fi evaluată în raport cu măsura în care a contribuit la reflectarea problemelor societăţii în agenda parlamentară, adică măsura în care a contribuit la stimularea democraţiei participative”.

Ekstein, fruntaş în Parlament

Senatorul UDMR Ekstein Kovacs ocupă prima poziţie în studiul QVORUM, cu o activitate „deosebită” la stimularea democraţiei participative. Acesta „s-a folosit rar de declaraţii politice şi regulat de instrumentele de control parlamentar, iar întrebările şi interpelările au fost susţinute de o documentaţie solidă. Printre principalele preocupări ale senatorului clujean se numără legea Audiovizualului, legislaţia anticorupţie, cooperarea în domeniul afacerilor europene, legislaţia antidiscriminare sau deconspirarea colaboratorilor fostei securităţi. Şi deputatul PSD Vasile Puşcaş a fost catalogat ca având o activitate „deosebită” în stimularea democraţiei participative. Printre problemele aflate în atenţia lui Puşcaş se numără situaţia copiilor abandonaţi din România, infrastructura, integrarea europeană, calitatea serviciilor, economia, sănătatea, corupţia în sistemul vamal din România, funcţionarea arhivelor instanţelor judecătoreşti, modernizarea reţelei de apă şi canalizare din Cluj-Napoca si implementarea strategiei de prevenire a calamităţilor naturale.

Patru pentru democraţie participativă

Deputatul independent Mircea Giurgiu, deputaţii PD-L Petru Călian şi Daniel Buda şi senatorul PRM Gheorghe Funar sunt prezentaţi în studiul QVORUM ca având o activitate “bună” în stimularea democraţiei participative. Giurgiu a avut printre  principale priorităţi autostrada Transilvania, situaţia artiştilor interpreţi din România, problema medicamentelor compensate sşi gratuite, situaţia bibliotecarilor români şi acordarea rentei viagere agricole. Modernizarea maternităţilor, creşterea burselor sau poluarea apelor au fost domeniile de interes ale lui Călian. Prin activitate sa şi prin iniţiativele legislative susţinute, Daniel Buda a demonstrat interes faţă de unele categorii socio-profesionale specifice cum ar fi elevii, studenţii, avocaţii, emigranţii, funcţionarii publici,  agricultorii, foştii deţinuţi, rromii sau revoluţionarii români. În ceea ce priveşte activitatea senatorului Funar, înafara legislaţiei partidelor politice şi statutul minorităţilor naţionlale s-a preocupat şi de persoanele cu handicap, locuinţe pneutr tineri sau construirea de case pentru sinistraţi.

Activitate medie

Cu o activitate “medie” în stimularea democraţiei participative, studiul QVORUM îi plasează pe deputatul UDMR Mate Andras Levente si senatorul PNL Norica Nicolai la mijlocul clasamentului parlamentarilor clujeni. Deşi au destul de multe domenii de interes, cei doi parlamentari au făcut apel rar la instrumentele de control parlamentar şi extrem de rar sau rar la declaraţii politice.

“Slab” şi “foarte slab”

Vasile Soporan – deputat PSD, Graţiela Iordache – deputat PD-L, Vasile Dâncu – senator PSD şi Mircea Puşcă  deputat PNL au avut o activitate “slabă” conform studiului “Parlamentarii la raport”. Se paree că Dâncu, Puşcă si Iordache  ar fi avut rar întâlniri cu cetăţenii, iar Soporan a avut intevenţii susţinute de o documentaţie slabă.  
Deputatul PNL Horea Uioreanu şi deputatul UDMR Konya Hamar Sandor sunt pe ultimele doua locuri în studiul QVORUM. Activitatea acestora în stimularea democraţiei participative este una “foarte slabă”, conform studiului. Singura problemă semnalată de Konya în decursul celor patru ani de mandat a fost legată de incidentele ce au avut loc la Cluj-Napoca de Zilei magiarilor de pretutindeni.

Horea Uioreanu, deputat PNL cu activitate foarte slabă în stimularea democraţiei participative conform studiului QVORUM consideră acest studiu “un instrument de campanie electorală”.

Vasile Dâncu, senator PSD apare în studiul “Parlamentarii la raport” cu activitate “slabă” în stimularea democraţiei participative. Senatorul spune că nu este foarte interesat de rezultat pentru că “au fost taxaţi toţi cei care nu au vrut să răspundă la chestionarele QVORUM”. “Vroiau să facem un fel de anchetă continuă şi să raportăm toate activităţile. O birocraţie în plus. Nu ştiu care le-au fost criteriile de analiză. Eu am fost plecat doi ani şi jumătate în Parlamentul European, deci nu ştiu cum au analizat activitatea mea comparativ cu a celorlalţi parlamentari. Dacă vor să facă un studiu relevant, trebuie să găsească o modalitate de a colabora cu parlamentarii. Nu să taxeze pe cei care nu completează chestionare”, ne-a declarat Dâncu.  

Studiul a urmărit trei direcţii de cercetare. Măsura în care acţiunile parlamentarului se reflectă interacţiunea cu partenerii sociali sau cu un anumit segment, bine identificat al populaţiei, gradul de transparenţă şi identificarea principalelor preocupări pe care parlamentarul le-a avut constant pe parcursul mandatului, precum şi a preocupărilor tangenţiale. Nu fac parte dintre parlamentarii analizaţi cei care sunt şi miniştri, cei care au intrat în legislativ după 1 ianuarie 2008 si cei care au demisionat mai devreme de 1 mai 2005.

Din punct de vedere al activităţii parlamentarilor, Ardealul se află peste media naţională. Cei mai mulţi parlamentari din regiunea Ardeal (34,07%) au avut o contribuţie bună la stimularea democraţiei participative, urmaţi fiind de cei care au avut o contribuţie medie (30,77%). În schimb, doar 8,79% dintre deputaţii și senatorii din Ardeal au avut o contribuţie deosebită la stimularea democraţiei participative. Totodată, 4,4% dintre parlamentarii ardeleni au avut o contribuţie insignifiantă la stimularea democraţiei participative.

Simona Curcian