Ultimii pași pentru elaborarea PUZ-ului cartierului Sopor, făcuți pe un drum nesfârșit de nereguli

Primăria Cluj-Napoca a organizat, joi, 6 octombrie, ședința de dezbatere publică a alternativei finale pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Sopor, primul cartier construit „de la zero” după ‘89, care ar urma să fie cel mai modern din România. Dezbaterea a avut ca temă Raportul privind impactul asupra mediului, fiind un pas obligatoriu pentru a obține avizul de mediu și, împlicit, pentru realizarea PUZ-ului.  

După ce se va obține avizul de mediu, proiectul are nevoie de avizele Comisiei de siguranța circulației și ale Comisiei de Urbanism. Primarul Emil Boc promite că nu pune „căruța înaintea cailor”, însă, nici până la acest moment, nu a reușit să aducă soluții în cazul celor mai apăsătoare probleme ale viitorului cartier. Cei peste 900 de proprietari nu au ajuns încă la un consens cu primăria și arhitecții, cu toate că au semnalat nenumărate probleme care ar putea avea un impact negativ asupra mediului.  

Boc se jură că nu pune căruța înaintea cailor

Edilul a precizat încă o dată că dezvoltarea orașului de cinci stele se bazează pe „calitatea vieții și pe exigențele europene în materie”, însă cei prezenți la dezbatere și-au permis să-l contrazică, arătându-i că viitorul cartier nu beneficiază de infrastructura necesară, referindu-se la faptul că centura metropolitană și metroul, proiectele cu care se laudă Boc de fiecare dată, sunt departe de a fi realizate. 

„Dezvoltarea cartierului Sopor face parte din viziunea strategică de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, bazată pe calitatea vieții și pe exigențele europene în materie cu privire la locuire. Așa cum am spus de foarte multe ori, dezvoltarea Clujului se bazează pe infrastructură și după aceea pe locuire, nu invers. Acest proiect are șansa de a veni într-o zonă de extindere a orașului nostru și care, utilizând instrumentele legale pe care acum le avem la dispoziție, în parteneriat cu proprietarii de terenuri din această zonă, dorim să construim un cartier care să aibă cea mai bună calitate a vieții pentru clujeni, pentru cei care vor locui acolo și, în același timp, să rezolvăm problemele legate de infrastructură pe care le avem acolo. Cu alte cuvinte, nu punem căruța înaintea cailor.”, a declarat Emil Boc în primele minute ale dezbaterii.  

După ce a precizat că dimensiunea de infrastructură are deja un avantaj major, având în vedere că Viitorul cartier se plasează în apropierea centurii metropolitane și a metroului, două proiecte umbrite de incertitudine, care au rămas deocamdată numai la stadiul de „vise îndrăznețe”, Emil Boc i-a lăsat pe arhitectul Octav Olănescu și pe expertul de mediu Mihaela Beu să vorbească despre principalele aspecte ce trebuiau lămurite. A început o serie de prezentări, iar cei doi invitați speciali nu au făcut altceva decât să citească slide-urile pe care le aveau la îndemână. 

Lipsa infrastructurii rutiere, principala problemă

Mihaela Beu a prezentat principalele probleme stipulate în Raportul de mediu, care fac referire la faptul că nu există spații publice verzi în zonă, în general, zona este constituită din terenuri agricole foarte fărâmițate; vegetația naturală este prezentă în lungul cursului Pârâului Becaș și are caracter spontan. Pârâul Becaș nu este amenajat sau regularizat în zonă și prezintă și porțiuni de colmatare; în zonă sunt puține clădiri edificate, cele mai multe fiind locuințe individuale izolate și locuințe colective, fără o structură urbanistică închegată.

Printre problemele sesizate în raport se numără și infrastructura rutieră slab dezvoltată, despre care Boc susține că are deja un avantaj major, există căi de circulație sub formă de drumuri agricole sau drumuri de exploatare, neamenajte, neasfaltate și noroioase, iar circulația în această zonă generează în prezent pulberi și particule în supensie contribuind la poluarea aerului. 

„Lipsa unei infrastructuri publice impune dezvoltarea uneia noi, dimensionată la capacități maximale, care să asigure acoperirea nevoilor viitorului cartier propus prin masterplan PUZ Sopor. Dată fiind suprafața de 250 ha a viitoarei zone de urbanizare, se recomandă etapizarea dezvoltării acestei infrastructuri publice, a căilor de circulație, rețelelor edilitare, spațiilor verzi și echiparea edilitară și urbană prevăzute aici.”, se arată în raport. 

Zona poate fi afectată de alunecări de teren 

Mihaela Beu a precizat că suprafața de teren a zonei studiate este parțial inundabilă, iar probabilitatea de producere a inundațiilor este de o dată la 500 ani. 

Potrivit raportului de mediu, în anii 1980 au fost propuse măsuri de protecție la inundație, prin ridicarea coronamentului de-a lungul pârâului la înălțimea de 1 m față de cota terenului natural și la o distanță de 5,5 m (măsurată pe orizontală de la limitele albiei minore). Aceste măsuri nu s-au realizat până în prezent.

Legat de regimul de proprietate, Mihaela Beu, a arătat că principala condiționare a acestui cartier o reprezintă fragmentarea funciară foarte mare și numărul ridicat de proprietari implicați în procesul de consultare publică. Acest impediment va impune etapizarea întregului proces de dezvoltare urbană, pentru a permite formarea unor asocieri funciare între diferiți proprietari co-interesați și care mai târziu să formeze comunități locale.

Principalele riscuri existente fac referire la faptul că sudul zonei reglementate poate fi afectată de eventuale alunecări de teren. 

„Riscul antropic este determinat de tratarea zonei sub o formă reducționistă de construire centrată pe umplerea parcelelor cu diverse forme de clădiri, care nu ține seama de ansamblul ecologic ce se desfășoară în zonă sau care s-ar putea organiza la nivelul cartierului propus prin masterplan PUZ Sopor.

Modul de dezvoltare actual, centrat pe tratarea dezvoltărilor imobiliare independent de o viziune viitoare de dezvoltare sustenabilă poate produce efecte de colaps pentru sistemul de căi de comunicații și pentru sistemele de echipare edilitară din zonă.”, a arătat Mihaela Beu. 

Construcțiile ce urmează să fie edificate ar putea fi afectate de apele minerale

Răzvan Ursuțiu, proprietar în zona de est a viitorului cartier Sopor, a reiterat una dintre sutele de probleme cu care s-ar putea confrunta viitorii locuitori ai cartierului Sopor, arătând că proiectanții și arhitecții au omis cu bună știință, impactul pe care îl pot avea blocurile ce urmează a fi edificate pentru apele minerale și izvoarele care sunt în imediata vecinătate a Băilor Someșeni. Mai exact, nicăieri nu este specificată adâncimea pentru fundațiile acestor construcții, raportat la pânza freatică care alimentează izvoarele și modul în care se execută forarea fundațiilor. 

Proprietarii își pun întrebări și cu privire la modul în care va fi afectat traficul din zonă, care este deja sufocat, după ce în Sopor vor fi peste 50.000 de locuitori, iar mini-cartiereul Elenei Udrea de pe Dealul Borzaș va fi edificat. 

Municipalitatea le-a promis persoanelor prezente la dezbatere că vor primi toate răspunsurile necesare în scris, dând asigurări că principalele probleme vor fi soluționate. Tragem concluzia că, în ciuda afirmației primarului Emil Boc, căruța a fost pus demult înaintea cailor, problemele există și persistă, oamenii încearcă să le scoată la iveală, însă experimentul Sopor merge cu pași repezi spre implementare.