Un asociat al patronilor farmaciilor Remedio a luat fără licitație un contract de 11 milioane lei pentru echipamente de protecție

O societate care îi aparține lui Vasile Neacșu, unul dintre oamenii ”proxy” ai fraților Rareș și Radu Tudorache a primit de la Ministerul Apărării, fără licitație, un contract de peste 11 milioane de lei pentru furnizarea de echipamente de protecție. Frații Tudorache au avut una dintre cele mai mari afaceri de distribuție de medicamente din România, SC Montero, care acum este în faliment. Prin Montero au încheiat o serie de contracte anticoncurențiale cu Sintofarm, afacere care a fost paravanul unei rețele de trafic cu heroină. Afacerea Sintofarm l-a demis pe unul dintre influenți șefi de poliție din România: Toma Zaharia, omul de încredere a PSD-istilor Ioan Rus și Adrian Năstase.

Firma Helios Dentserv se ocupă de comercializarea produselor farmaceutice. Este patronată și administrată de unul dintre partenerii de afaceri a fraților Tudorache, pe care domeniul pharma i-a făcut milionari. Tot frații Tudorache au înregistrat unul dintre cele mai răsunătoare falimente din această branșă: afacerea Montero.

Însă, în perioada stării de urgență, statul, prin intermediul Ministerul Apărării, a dat firmei Helios Dentserv un contract fără licitație în valoare de 11.310.200 lei, fără TVA. Banii vor fi dați pentru furnizarea de măști,viziere și ochelari de protecție. Motivarea Ministerului Apărării pentru faptul că nu a organizat o licitație publică a fost, bineînțeles, extrema urgență: ”Încetinirea răspândirii noului coronavirus”, arată explicația oficială.

SC Helios Dentserv este administrată de Vasile Neacsu care, alături de fratele lui, Ionel, sunt acționarii firmei. Cei doi au mai fost acționari la HELIOS MEDICAL & DENTAL SRL, societate care a intrat în faliment. În această societate acționarul majoritar este off-shore-ul cipriot NEWARCH INVESTMENTS LTD, care este ”pușculița” fraților Rareș și Radu Tudorache.

Prin acest off-shore sunt controlate farmaciile Remedio și unul dintre cei mai mari distribuitori de medicamente din țară, Montero, care acum se află în procedura de faliment.

Afaceri anticoncurențiale cu Sintofarm

Afacerea Montero a fost investigată de Consiliul Concurenței, alături de alte firme importante din domeniul pharma.

”În cazul contractelor cu Relad şi Montero, cei doi distribuitori au susţinut că introducerea clauzelor de interzicere a exporturilor a fost propusă de către Sintofarm, iar Sintofarm a susţinut că nu mai are informaţii referitoare la negocierea contractelor cu cei doi distribuitori. Cu toate acestea, distribuitorii au avut posibilitatea de a negocia toate clauzele cuprinse în contracte. Dintre cei 10 distribuitori, niciunul nu a solicitat modificarea sau eliminarea acestor clauze. (…) În cazul contractelor cu Relad şi Montero, Sintofarm a menţionat că proiectul de contract a fost realizat de către distribuitori. Montero şi Relad au precizat că Sintofarm a insistat pentru introducerea acestor clauze în contractele de distribuţie, afirmaţie nesusţinută de niciun element de probă”, se arată într-un raport al Consiliului Concurenței.

Practic, Sintofarm a încheiat cu compania controlată de frații Tudorache o serie de înțelegeri anticoncurențiale.

Sintofarm – paravanul unei afaceri cu heroină care l-a demis pe chestorul Toma Zaharia

Toma Zaharia este un general român de poliție, în prezent pensionar. Numele lui este legat de „afacerea Sintofarm”. Ancheta deschisă în 1999 pe numele unor traficanți de anhidridă acetică (precursor al heroinei) a inclus și numele Ioanei Toma, soția lui Zaharia Toma, pe atunci director economic la fabrica de medicamente Sintofarm.

Zaharia a fost unul dintre ”oamenii de casă” al lui Adrian Nastase. În 1999, SRI a interceptat activitatea unui grup de traficanți care făceau afaceri cu precursori, adică substanțe folosite la prepararea heroinei.

Ancheta a fost preluată de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, iar investigațiile au arătat că Ioana Toma, soția lui Zaharia Toma, directoare economică la fabrică de medicamente “SINTOFARM” are o serie de legături cu cazul investigat. Ulterior însă, în mod neașteptat, ancheta a fost stopată, iar ofițerii care s-au ocupat de caz au fost mutați.

Anchetele au scos la iveală un traseu dubios al anhidridei acetice care pornea din Occident, trecea prin România cu ajutorul Poliției și, prin mai multe firme, ajungea în mâinile unor kurzi care o scoteau din țară. În toată această rețea apărea numele soției lui Zaharia. În acest context, polițiștii de la BCCOA realizează o percheziție la SINTOFARM, societatea la care lucra soția lui Zaharia. Aici au fost găsite dovezi ale implicării ei în tranzacționarea ilegală a tone de precursor.

Toma Zaharia a apărut și în centrul afacerii EADS. Este vorba despre un contract fabulos încheiat fără licitație de Ministerul de Interne, prin care firmă germană EADS urmează să securizeze frontierele României.

Zaharia Toma mai este acuzat și de asociațiile de revoluționari că, în timpul Revoluției din 1989, când ocupa funcția de șef al Secției 10 de poliție, ar fi schingiuit mai mulți oameni nevinovați. “Ne-a legat cu sârmă. Am luat bătăi crunte”, a declarat Doru Mărieș, șeful organizației 21 Decembrie 1989.

Numele lui Zaharia Toma a fost rostit și de interlopul bucureștean Nuțu Cămătaru, care s-a lăudat că generalul era un client fidel al restaurantului său Calypso, unde, în schimbul unor ”servicii” lua masa pe gratis.

Chestorul şef Toma Zaharia, supranumit T-Zeu, era în 2004 secretar de stat şi prim-adjunct al lui Ioan Rus. El a fost desemnat, prin ordin de ministru, negociator cu germanii de la EADS.

Toma Zaharia și „băieții” scăpați din Dosarul ”Afacerea Frontiera”

Un dosar conex celui în care se anchetează Contractul EADS a fost ”Afacerea Frontiera”. Acest dosar a fost închis de procurorii DNA, care i-au anchetat pentru abuz în serviciu chestorul-sef (r) Toma Zaharia, care a deținut și funcțiile de secretar de stat și prim-adjunct al ministrului de Interne, chestorii Gheorghe Carp, Anton Gagiu, Mihai Băsescu și Mihai Tatut, etc.

DNA a considerat că implicarea celor enumerați anterior în procedura de atribuire și negociere a contractelor cu firma germană Bearing Point și concernul EADS nu s-a soldat cu încălcări ale legii care să fi dus la crearea unui prejudiciu împotriva statului român. „În urma verificărilor s-a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu și a celei prevăzute de articolul 18 indice 1 din Legea nr. 78 / 2000, în sensul că nu s-au constatat încălcări ale dispozițiilor legale în ceea ce privește procedura de încheiere a contractelor, având că obiect realizarea studiului de fezabilitate de către firmă germană Bearing Point GMBH și realizarea sistemului integrat privind frontieră de stat a României de către concernul EADS”, se arată în motivarea procurorilor DNA care au dispus neînceperea urmăririi penale pentru cei implicați în dosar.