Avocatul Adrian Toni Neacsu, fost judecator si membru CSM a publicat pe blogul CasaNeacsu.ro sambata, 5 ianuarie 2019, un proiect propriu de ordonanta de urgenta continand 47 amendamente propuse pentru Codul penal si unul pentru Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (in acest din urma caz fiind vorba despre eliminarea mentiunii la abuzul in serviciu), scrie luju.ro.

Totusi, fostul magistrat subliniaza ca textul lui este un proiect neoficial, care nu angajeaza raspunderea Guvernului.

In documentul pe care il gasiti atasat la finalul articolului, Toni Neacsu argumenteaza necesitatea unei astfel de ordonante prin faptul ca in ultimii ani Parlamentul nu a armonizat legislatia penala nici cu numeroase decizii CCR, nici cu directivele europene 2014/42/UE (privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana) si 2016/343/UE (privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale).

Redam cele mai importante modificari propuse de avocatul Adrian Toni Neacsu:

– o mai buna aplicare a legii mai favorabile;

– necesitatea existentei intentiei directe in savarsirea unei infractiuni;

– la infractiunile continuate, nu mai este necesar ca subiectul pasiv sa fie acelasi;

– eliminarea obligativitatii sporului de amenda;

– eliminarea amenzii care insoteste pedeapsa inchisorii;

– introducerea prevederii exprese ca executarea pedepselor accesorii se suspenda pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii;

– restrangerea sferei de infractiuni carora nu li se aplica circumstanta atenuanta;

– introducerea expresa a bunei conduite in categoria circumstantelor atenuante, precum si posibilitatea extinderii acestei categorii;

– reducerea perioadelor dupa care condamnatii pot cere liberarea conditionata;

– extinderea domeniului confiscarii, dar si o mai mare rigoare in dispozitiile legate de confiscare;

– reducerea unor termene de prescriptie;

– inasprirea pedepselor pentru ultraj;

– introducerea precizarii ca nu constituie favorizare a faptuitorului emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;

– pedepse mai dure pentru scurgerea de informatii din dosare;

– introducerea pedepsei cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil, precum si pentru nerepartizarea aleatorie a dosarelor;

– pedepsirea mituitorului si a cumparatorului de influenta care nu denunta fapta in termen de 1 an de la savarsirii acesteia (se mentine conditia ca organul de urmarire penala sa nu fi fost sesizat intre timp);

– dezincriminarea neglijentei in serviciu;

– injumatatirea limitelor de pedeapsa pentru infractiunile de serviciu, daca faptuitorul a acoperit integral prejudiciul pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti (inclusiv in cursul urmaririi penale sau al judecatii);

– relaxarea pedepselor pentru infractiunile de serviciu cu consecinte deosebit de grave;

– restrangerea definitiei grupului infractional organizat asupra infractiunilor grave;

– abrogarea articolului 13/2 din Legea nr. 78/2000 privind abuzul in serviciu sau uzurparea functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Iata cum isi prezinta Adrian Toni Neacsu proiectul de OUG:

„In data de 10 decembrie 2018 premierul Viorica Dancila anunta ca Guvernul Romaniei ia in calcul emiterea unei ordonate de urgenta prin care sa fie asumate dispozitiile constitutionale din legile de modificare a codului penal si codului de procedura penala.

Ministrul justitiei, criticand tergiversarea modificarii celor doua legi esentiale pentru restartarea justitiei si reforma ei reala, spunea urmatoarele: 

’Proiectul de lege treneaza de multa vreme, partial e declarat constitutional, si atunci va trebui sa vedem la nivel de Guven daca stam pe loc cu partea constitutionala pana cand Parlamentul va veni si o va modifica pe cea neconstitutionala, o va pune in acord cu Constitutia, va trimite la promulgare, presedintele va analiza, o va ataca probabil la CCR, si va veni vara fara ca legea sa fie in vigoare’. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader

Desi inca vara nu a venit, sarbatorile de iarna au trecut, Boboteaza bate la usa, iar de la Ministerul Justitiei sau Guvern nu s-a mai auzit nimic.

Acesta este motivul pentru care, sub forma unui simplu exercitiu, unii mai avem si astfel de placeri, am redactat proiectul unei ordonante de urgenta care preia toate propunerile din proiectul legislativ de modificare a Codului penal apreciate ca fiind constitutionale de Curtea Constitutionala (…)

Reamintesc ca acest proiect legislativ al parlamentului a ajuns la Curtea Constitutionala in cadrul unei obiectii de neconstitutionalitate, deci in controlul a priori al legii, inaintea intrarii in vigoare. Prin Decizia nr. 650/25.10.2018 Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea a 33 de puncte din proiectul legii de modificare a Codului Penal, constitutionalitatea celorlalte texte care au facut obiectul sesizarii, precum si constitutionalitatea legii in ansamblul ei.

Astfel fiind, in acest moment Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cum e denumirea completa, are 3 categorii de prevederi, in raport cu constitutionalitatea lor:

– Prevederi declarate ca fiind neconstitutionale si care trebuie sa faca obiectul reexaminarii in procedura parlamentara, potrivit art. art. 147 alin. (2) din Constitutie.

– Prevederi declarate ca fiind constitutionale si in legatura cu care constitutionalitatea este constata definitiv.

– Prevederi care nu au facut obiectul nici uneia din cele 3 sesizari de neconstitutionalitate si care astfel se bucura de prezumtia de constitutionalitate, intarita de constatarea Curtii cu privire la constitutionalitatea legii in ansamblul ei.

Am introdus in proiect toate cele 3 categorii de texte. Au iesit 47 de modificari ale Codului penal si o modificare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Cu privire la aceasta din urma, facand obiectul sesizarilor, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mod expres, apreciind ca fiind constitutionala abrogarea abuzului in serviciu prevazut la art 13/2 din legea speciala.

Cu privire la posibilitatea modificarii codurilor penale prin ordonanta de urgenta, reamintesc faptul ca de exemplu Codul penal a fost deja modificat printr-un astfel de act normativ (OUG nr. 18/18.05.2016 dat de Guvernul Ciolos) iar acesta a si fost supus verificarilor de constitutionalitate, Curtea Constitutionala apreciind ca ordonanta de urgenta, in ansamblul ei, este constitutionala. Codul de procedura penala a fost si mai masiv modificat prin ordonante de urgenta (OUG nr. 18/18.05.2016 care a adus de exemplu nu mai putin de 13/2 de modifcicari punctuale, OUG nr. 6/11.03.2016, OUG nr. 24/30.066.2015, OUG nr. 82/10/12.2014, OUG nr. 3/5.02.2014, OUG nr. 70/26.10.2016).

Necesitatea unei ordonante de urgenta pentru punerea de acord a Codului penal cu numeroasele decizii ale Curtii Constitutionale de declarare a neconstitutionalitatii, deci pana la urma pentru punerea de acord a legii cu Constitutia insasi, este argumentata cel mai bine de fostul ministru al justitiei, Raluca Pruna, pe care memoria internetului nu o iarta, astfel cum rezulta din stenogramele sedintei de Guvern din 18 mai 2016:

’De ce ordonanta de urgenta acum? Pentru ca suntem la doi ani de cand s-a adoptat acest Cod si suntem dincolo de cele 45 de zile in care trebuia sa punem in acord numeroase texte. La momentul initierii prezentei ordonante de urgenta, avem un numar semnificativ de decizii ale Curtii prin care, cum am spus, au fost admise exceptii de neconstitutionalitate, care nu au fost urmate de interventii legislative si aceasta situatie determina dificultati majore si, indraznesc sa spun, chiar sincope in activitatea organelor judiciare, care sunt in situatia in care nu pot avea un Cod de procedura penala dupa care sa judece, ci au un Cod impreuna cu un teanc de decizii ale Curtii, pe care trebuie sa le citeasca pentru a putea face aplicarea legii in aceasta tara’. (…)

La cei doi ani si peste cele 45 de zile care era termenul obligatoriu de reexaminare a prevederilor neconstitutionale s-au adaugat inca doi ani si jumatate. Daca procedura legislativa va fi lasata sa se epuizeze, desi majoritatea prevederilor sunt considerate deja de Curtea Constitutionala ca fiind conforme cu Constitutia, la intarziere se va mai adauga nu numai o vara, cum spunea optimist ministrul Tudorel Toader, ci probabil ani, daca nu cumva vesnicia.

In sfarsit, nici imprejurarea ca proiectul Legii privind codul penal se afla in procedura parlamentara de reexaminare ca urmare a deciziei CCR nu este un impediment pentru adoptarea prin ordonanta de urgenta a unor prevederi din acesta.

Reexaminarea legii de modificare a Codului penal priveste doar prevederile declarate neconstitutionale, iar alte prevederi doar daca acestea se afla in legatura indisolubila cu primele.

Altfel spus, Parlamentul nu este sesizat acum cu reexaminarea proiectului legii in ansamblui ei, ci doar cu reexaminarea obligatorie a celor 33 de puncte declarate neconstitutionale.

La nivel constitutional, efectul deciziilor Curtii pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate a priori este consacrat in art. 147 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale’.

Procedura reexaminarii, fiind obligatorie pentru Parlament, nu poate depinde de depunerea unei propuneri legislative (ca expresie a initiativei legislative) distincte, in sensul punerii de acord a legii cu decizia Curtii, astfel ca Parlamentul va actiona din oficiu, prin Biroul permanent al fiecarei Camere, transmitand proiectul de lege direct comisiei de specialitate – permanente sau speciale, dupa caz – pentru intocmirea unui raport in vederea reexaminarii legii, in acord cu prevederile regulamentare ale fiecarei Camere sau ale Regulamentului activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz.

In temeiul art.134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputatilor, Biroul permanent al Camerei ’in prima sa sedinta care are loc dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, va sesiza Comisia juridica, de disciplina si imunitati si comisia permanenta sesizata in fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativa in vederea reexaminarii prevederilor declarate neconstitutionale’.

De asemenea, conform art.149 alin.(1) din Regulamentul Senatului ’In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei, republicata, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei pentru constitutionalitate, libertati civile si monitorizare a executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului’, iar potrivit alin. (2), ’[…] Raportul Comisiei se dezbate conform prevederilor art.105-110. […]’, care prevad procedura de dezbatere si aprobare a ’raportului comisiei sesizate in fond’.

Cu privire la limitele reexaminarii legii ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii unor prevederi dintr-o lege supusa controlului anterior promulgarii, Curtea Constitutionala a stabilit, in jurisprudenta sa, ca ’decizia prin care obiectia de neconstitutionalitate a fost partial admisa are ca efect deschiderea de drept a procedurii complementare de reexaminare a legii de catre Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale, conform art. 147 alin. (2) din Legea fundamentala. In cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii ca si operatiune de tehnica legislativa, fara a putea aduce alte modificari de substanta legii in cauza’ (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, nr. 568 din 11 august 2010, Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, Decizia nr. 45 din 30.01.2018, Decizia nr. 251 din 19 aprilie 2018)”.

* Cititi aici proiectul de ordonanta de urgenta elaborat de catre avocatul Adrian Toni Neacsu.

Sursa: luju.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here