Activiștii petiționari de la „SOS Parcurile Plopilor” sar la gâtul conducerii UBB pentru modul în care aceasta administrează accesul în Parcul Babeș. Aceștia au solicitat în scris contractul de de 7,6 milioane de euro semnat de UBB prin care aceștia au primit fonduri de la autoritățile europene.
Poveste cu Cântec și nu prea
Clujeanul Adrian Dohotaru, cunoscut ca un militant al spațiilor verzi, a lacurilor din Gheorgheni și a situației critice a Rromilor din Pata Rât, cere de această dată explicații cu privire la Parcul Babeș. Membru al grupului de inițiativă civică „SOS Parcurile Plopilor, Dohotaru cere„contractele semnate cu firma de construcții, dar și de proiectare și punerea la dispoziție pentru publicul larg a tuturor planșelor legate de proiect”, iar pentru aceasta face legătura cu faptul că datorită organizării UNTOLD Parcul Central a fost parțial închis.
„solicit contractul de 7,6 milioane de euro semnat de UBB cu autoritățile europene. Cer și contractele semnate cu firma de construcții, dar și de proiectare și punerea la dispoziție pentru publicul larg a tuturor planșelor legate de proiect. Solicitarea vine atât ca urmare a lipsei parcurilor din Cluj dovedite recent de controversele cu privire la închiderea Parcului Central din cauza festivalului UNTOLD, dar şi ca urmare a nelămuriri avute în răspunsul dat de dvs. consilierului local Ioan Bîldea.” specifică Adrian Dohotaru în solicitarea sa.
Dohotaru: 22 000 de oameni se uită la 22 de alergători
Mergând de la aceeași premisă ca Ioan Bildea, Adrian Dohotaru explică faptul că Parcul Babeș este prea puțin folosit și bate apropouri cum că până la obținerea mandatului de rector de cptre Marga, accesul în parc era gratuit.
„Menționez că până la mandatul rectorului Marga intrarea în parc era gratuită, cel puţin pentru noi, copiii. Totuşi, nu ştiu dacă era o convenţie informală sau o politică publică de a continua iniţiativa grandioasă a profesorului Haţieganu de a avea un spaţiu pentru sport în care nu 22.000 de oameni se uită la 22 de jucători care aleargă, ci unul în care proporţiile se inversează, continuând idealul sportului de amatori susţinut de iniţiatorului Olimpiadei moderne Pierre de Coubertin şi ale dictonului celebru mens sana in corpore sano.Totodată, în proiectul prin intermediul căruia ați devenit rector ați notat între priorități „evaluarea patrimoniului imobiliar al UBB, în vederea utilizării sale eficiente, conform unei strategii pe termen mediu şi lung”. Este de neînțeles dezideratul eficienţei noii conduceri UBB în condițiile în care s-au investit 7,6 milioane de euro, fără consultări publice anterioare, în terenuri care sunt ținute sub lacăt, fără să existe un program cu rezultate pozitive și previzibil de utilizare pentru infrastructura sportivă reabilitată.
Subliniez că într-o petiție semnată de peste 1.150 de cetățeni s-au arătat, dincolo de calităţi, şi lipsurile proiectului nesupus dezbaterilor civice, printre care lipsa accesibilității din cauza gardurilor și din pricina menținerii închiderii permanente a unor porți, ca și a taxei care, deși modice, are rolul de a stopa legătura pietonală între două dintre cele mai mari cartiere ale Clujului: Mănăștur și Grigorescu. Totodată, nici cele două cursuri de apă nu sunt îndeajuns de bine puse în valoare de universitate și municipalitate din simplul motiv că nu avem acces din parc la ele.” completează acesta.
UNTOLD a „blocat” accesul clujenilor în Parcul Central, deci trebuiau lăsați în parcul Babeș
Dohotaru cere debateri publice cu privire la accesul în Parcul Babeș pentru ca situația confituală generată de faptul că la UNTOLD s-a închis o parte din Parcul Central, să nu se repete.
Vă propunem și o serie de dezbateri publice pe tema fluidizării și accesibilizării parcului și a zonelor adiacente astfel încât să beneficiem între Sala Sporturilor, Canalul Morii, Someș și podul pietonal din capătul cartierului Grigorescu de cel mai mare spațiu public din partea de vest a orașului, mai ales în condițiile unui Parc Central supra-aglomerat. Chiar dacă statutul celor două parcuri este diferit, zidurile Parcului Babeș nu diferă major la nivel simbolic de gardurile din Parcul Central și împrejurimi care au blocat accesul clujenilor la spații publice în favoarea evenimentului privat UNTOLD. Menționez că există multe exemple de campusuri deschise publicului larg, așa cum în momentul de față se poate trece și prin campusurile Hașdeu ori Observator din oraș fără „taxe de ecologizare”, cum impropriu e asimilată știința ecologiei banalei curățenii, pe care trebuie să o faceți / facem nu doar fizic, ci și la nivel de mentalități în UBB.
Conducerea UBB a motivat în trecut de ce nu elimină taxa
Conducerea UBB specifică de ce Parcul Babeş are nevoie de taxa de intrare cel puțin încă trei ani. Există o clauză contractuală între aceștia și autoritățiile europene prin care trebuie să dovedească faptul că parcul se întreține independent din punct de vedere financiar. . Ba mai mult, dacă ar dori să elimine taxa de doi lei s-ar trezi cu penalităţi din partea comisiei europene, în vreme ce parcul a fost realizat pe fonduri POSDRU. Purtătorul de cuvânt de la UBB ne-a precizat că timp de cinci ani sunt obligaţi de UE să păstreze acea taxă.
„Există o clauză pe acel proiect POSDRU, prin care noi suntem obligaţi să păstrăm o taxa de ecologizare. Şi aşa suma este una modică: doi lei. Proiect de reabilitare a parcului a valorat 7 milioane de euro şi a fost una dintre cele mai victorii a UBB. Suntem mândrii că l-am obţinut. De asemenea au fost câteva condiţii stipulate într-un contract cu cei de la UE. Noi trebuie să ţinem cont de acea clauză că altfel Comisia Europeana, la un simplu control ne-ar penaliza”, argumentează purtătorul de cuvânt al UBB, Paul Fărcaş.
Parcul Babeş nu e treaba primăriei şi nici nu aparţine de aceasta
Donat de Iuliu Haţieganu Universităţii Babeş-Bolyai, parcul nu aparţine administraţiei locale şi are regulamentul intern independent de alte spaţii verzi din oraşul Cluj-Napoca. De asemenea, prorectorul Dan Lazăr, care a fost manager al proiectului de reabilitare a zonei pe fonduri europene, susţine că Ioan Bîldea face confuzii mari.
„Urmează să răspundem solicitării consilierului ce a cerut eliminarea taxei. Răspunsul nostru va fi unul negativ. După cum bine ştiţi parcul a fost reabilitat pe fonduri europene cu condiţia de a prezenta un plan pe minim cinci ani prin care să demonstrăm sustenabilitatea independentă a acestuia. Noi trebuie să păstrăm toate veniturile pe care le-am prevăzut în proiect : taxe, închiriere ale terenurilor reabilitate pe fonduri europene cel puţin cinci ani. Oricum ar fi nu aparţine administraţiei locale şi nici peste cei cinci ani nu pot să ne ceară să eliminăm acea taxă, sau orice alta, pentru că nu o vom face”, explică prof. Dan Lazăr.
Parcul este încadrat la spaţiu verde ce serveşte sportivilor şi studenţilor. De asemenea, cei de la UBB nu doresc o aglomerare a parcului tocmai din acest motiv. Aceştia consideră că scopul parcului nu trebuie schimbat, ci dimpotrivă trebuie apreciat faptul că nu a fost lăsat în paragină.
„Parcul e unul sportiv nu public. Ioan Bîldea face confuzii. Nu vorbim aici de Parcul Central. Obiectivul principal al Universităţii este cel educaţional şi cel al cercetărilor ştiinţifice. De asemenea avem obiective ce ţin de primărie şi nu numai, pe care UBB le sprijină şi financiar. Lumea trebuie să înţeleagă că e vorba de proprietatea UBB primită moştenire de Iuliu Haţieganu întocmai pentru a fi folosit de studenţi. Nu e parc public ci e un campus sportiv”, mai adaugă prof. Dan Lazăr.
De altfel, UBB a întocmit un plan pentru a acoperi toate nevoile şi a avea condiţii optime pentru studenţii din toată ţara. Spaţiu verde, Parcul Babeş este situat în apropierea căminelor studenţeşti şi conferă un punct de atracţii pentru absolvenţii de liceu din toată ţara ce aleg UBB.
