Sebastian Popa este un nume destul de sonor în urechile procurorilor și judecătorilor penaliști clujeni. Este judecat în mai multe dosare, de spălare de bani și delapidare, a fost condamnat în urmă cu câțiva ani, dar a fost recompensat de ”sistem” cu eliberarea condiționată pentru a fi trimis din nou în judecată pentru fapte penale. De asemenea, în alte dosare procurorii au încetat urmărirea penală. De pe urma intensei sale activități, clujeanul s-a pricopsit cu două apartamente luxoase în Dubai, capitala mondială a imobiliarelor pentru care a plătit peste jumătate de milion de dolari.
Sebastian Popa este un om de afaceri din Cluj Napoca și unul dintre puținii români care se pot mândri că dețin proprietăți în Dubai, mai exact, el are două apartamente în capitala mondială a imobiliarelor. Valoarea lor este de peste 500.000 de dolari. Informațiile apar în cadrul unei baze de date produsă de organizația (OCCRP) Organized Crime and Corruption Reporting Project, care înglobează mai multe organizații de presă. În România OCCRP este reprezentată de asociația Rise Project.
Banii pe care Popa i-a investit în aceste proprietăți provin de pe urma afacerilor sale pe care procurorii le asociază cu diferite activități infracționale.
În 2019 el a fost condamnat de Tribunalul Cluj la 6 ani de închisoare, fără ca pedeapsa să fie definitivă.
”Condamnă pe inculpatul Popa Sebastian la următoarele pedepse: – 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor (…) contopeşte pedepsele de 2 ani închisoare, 4 ani închisoare (primele două aplicate prin prezenta hotărâre), 3 ani închisoare şi 1 an închisoare (ultimele două aplicate prin sp nr. 326/2015 a Tribunalului Cluj), prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare (6 ani/3), în final rezultând o pedeapsă de 6 ani închisoare, ce se execută în regim de detenţie (…)”, se arată în sentința Tribunalului Cluj.
Însă, după ce dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, judecătorii au dispus rejudecarea dosarului și desființarea sentinței în întregime.
Împreună cu soția lui, Gabriela Maria, cei doi au încheiat cu firma Aristos Industrial SRL un contract prin care societatea cumpăra de la cei doi patru suprafețe de teren, constând în cota de 6. din 23.307 mp, din CF 70.174 Almașu Mare, 14.099 mp, din CF 70.184 Almașu Mare, cota de 3/4 din 7.194 mp, din CF 70.239 Almașu Mare și 8.631 mp, din CF 70.187 Almașu Mare. Însă, firma respectivă le aparținea celor doi Popa.
În același timp, Sebastian Popa era acționar majoritar la două societăți din Cluj Napoca care se ocupau cu extragerea pietrei din cariere. Este vorba de firmele Prostein și Agremin Exploatare SRL, ambele falimentate. Prima a acumulat datorii de peste 21 de milioane de lei, iar cea de-a doua de aproape trei milioane de lei. Printre asociații și administratorii din cadrul firmelor menționate anterior se numără Răzvan Ponoran, fiul primarului din orașul Zlatna. De altfel o parte din terenurile cu care afaceristul clujean i-a momit pe nemți se află lângă orașul Zlatna.
Ulterior, în tabelul preliminar al creanțelor deschis la firma Prostein, cealaltă firmă a lui Popa, SC Agremin Exploatare, s-a înscris cu o creanță acceptată în valoare de 753,026.76 de lei, iar SC Aristos Industrial cu una de 650.000 de lei. De asemenea, Sebastian Popa, ca persoană fizică, s-a înscris în tabel cu o creanță în valoare de 22.678.450 de lei.
Potrivit ultimului raport de insolvență, făcut de practicianul în insolvență clujean Marius Grecu, la Prostein SRl, ”singurele bunuri care se află în patrimoniul societăţii debitoare sunt 4 telefoane mobile”.
Nemți păcăliți cu piatră seacă
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în 2009, la înființarea SC Prostein SRL Cluj, societate româno-germană de exploatare a pietrei pentru construcții, și, ulterior, pe parcursul funcționării acesteia, inculpatul Popa a indus și menținut în eroare firma parteneră din Germania, SHB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBH & Co KG, care a acordat un împrumut de 2.770.000 euro, nerecuperat până în acest moment.
„Inculpatul Popa a promis, în mod mincinos, că va echivala finanțarea făcută de partenerul german de asociere cu terenuri în suprafață de 17 hectare situate în comuna Almasu Mare, județul Alba, pe care le-ar fi achiziționat anterior, prin act autentic, în schimbul sumei totale de 1.835.000 euro. Pentru a-i determina pe reprezentanții firmei germane să acorde finanțarea de 2.770.000 euro, inculpatul i-a prezentat partenerului german de asociere, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective”, arată procurorii.
Reprezentanţii SAB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBA&CO KG Industrie Park Germania (SHB) au venit în România, Popa Sebastian le-a prezentat un drum de acces către cariera de piatră şi o hartă pe care era haşurat un teren ce pretindea a fi al lui şi care conţinea şi acel drum de acces. S-a demarat înfiinţarea unei noi societăţi, Prostein SRL România, de întocmirea actelor urmând să se ocupe Popa Sebastian şi doi avocaţi ce reprezentau societatea germană. Pe 16 iunie 2009, au fost trimise pe e-mail trei contracte de vânzare cumpărare, scanate, ce făceau dovada că Popa Sebastian era proprietarul terenului prezentat şi care urma să reprezinte aportul adus de el în cadrul societăţii. În mai 2009, s-au încheiat două contracte de credit. Unul între SHB şi Prostein România, prin care SHB acorda un credit în valoare de două milioane de euro Prostein România pentru demararea activităţii de producţie şi funcţionarea societăţii. Tot la această dată s-a încheiat un contract de credit între Prostein România şi Popa Sebastian, prin care Popa Sebastian acorda un credit în valoare de două milioane de euro acestei societăţi, după ce va înstrăina un teren în suprafaţă de 27,25 de hectare. În contract se stipula că practic, Popa Sebastian fie aduce acea suprafaţă ca aport în natură, fie aduce suma de două milioane de euro ce reprezenta creditul acordat de SHB.
Dosar slăbit de anchetatori
Pe de altă parte, avocatul lui Popa Sebastian a găsit slăbiciunile din dosarul de anchetă al procuraturii, formulând astfel o excepţie a nelegalităţii sesizării în instanţă, prin care susţine că sesizarea din instanţă nu e făcută conform legii şi cere dispunerea restituirii dosarului organelor de urmărire penală în vederea refacerii acestuia. Avocatul consideră că există grave carenţe atât raportat la modul de descriere a faptelor, la încadrarea juridică, cât şi la modul de administrare a probelor pe care se bazează învinuirea. Astfel, din secţiunea “Starea de fapt” rezultă că starea de fapt nu corespunde încadrării juridice din actul de sesizare. În rechizitoriu de vorbeşte despre inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor firmei germane, care s-a realizat în mai multe etape succesive pentru a determina înfiinţarea societăţii, finalizarea actelor, furnizarea liniei tehnologice. Cu toate că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte ce întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, nu s-a dispus urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea, starea de fapt descrisă în rechizitoriu se bazează exclusiv pe declaraţiile reprezentanţilor SHB, care au fost audiaţi în faza actelor premergătoare în calitate de martori, fără ca aceştia să fi depus jurământul prevăzut de Codul de procedură penală.
Schemă de efect
Schema pusă la cale de Popa a fost simplă și de efect. El a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. În cursul lui decembrie 2008, ca urmare a publicării pe internet a unui anunţ de publicitate de către societatea germană Prostein referitor la vânzarea unei instalaţii de concasare a pietrei, reprezentanţii acestei societăţi află de existenţa unui cetăţean român, Popa Sebastian, care ar fi interesat de achiziţionarea instalaţiei, dar care nu avea resursele financiare nici pentru a o cumpăra, nici ca să o exploateze.
