Cuiejdelul, cel mai tânăr lac de baraj natural din ţară, a fost format de un cutremur şi de alunecările de teren de acum 30 de ani.
Acum 30 de ani, pe harta geografică a României apărea o nouă acumulare de apă, totul datorându-se unor fenomene naturale, în speţă eroziunea solului, alunecările de teren şi un cutremur.
Este vorba despre lacul de baraj natural Cuiejdel, o minunăţie apărută din senin în Munţii Stânişoarei, care se alătură altora, nu puţine, din judeţul Neamţ.
S-a format în mai multe etape între 1978 şi 1991, pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel, la baza culmii Munticelu, pe teritoriul administrativ al comunei Gârcina.
Cuiejdel este identic cu mult mai celebrul Lacul Roşu, putând fi admiraţi şi aici copacii care răsar din apă într-un cadru natural feeric, înconjurat fiind din toate părţile de păduri.
I se mai spune şi Lacul Crucii, datorită formei sale şi parcă-i mai special, pentru că este situat într-o zonă sălbatică, locuiţe fiind hăt, departe, la câţiva kilometri. În prezent, lacul este arie naturală de protecţie specială, rezervaţie de tip acvatic. Acumularea are lungimea de aproximativ 1.000 de metri, lăţimea între 19 şi 282 metri, suprafaţa de 14 hectare, adună un volum de peste 1.400.000 metri cubi de apă, adâncimea maximă fiind de 16 metri, iar cea medie de zece. Spre comparaţie, mult mai cunoscutul Lacul Roşu, căruia i se mai spune şi Ucigaşul, are o suprafaţă de 11 hectare, acumulează 600.000 mentri cubi de apă, iar adâncimea maximă este de 10 metri.
Doar perimetrile sunt cam egale, de circa 2,8 kilometri. Revenind la formarea Lacului Crucii, ea a început în 1978, când pe cursul pârâului s-au consemnat surpări şi alunecări succesive. Decisivă a fost alunecarea masivă de teren din 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată de cutremurul din 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Pescuitul şi camparea, strict interzise Apoi, barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă. Specialiştii spun că principala cauză a multiplelor alunecări de teren a fost defrişările masive de pe versantul stâng, care au avut loc între 1950 şi 1960, la care s-a adăugat construcţia unui drum forestier în apropierea văii pârâului.
Pentru a ajunge la lac sunt mai multe variante, dar cea mai facilă este urmând drumul Piatra Neamţ – Gârcina – Cuejdiu, iar de aici pe drumul forestier Cuejdiu. La un moment dat, accesul auto nu mai este posibil, astfel că trebuie mers pe jos. Însă merită, peisajele fiind încântătoare. Mai nou, este preferat de amatorii de drumeţii pe bicicletă, pe poteci din codri sau drumuri forestiere. De altfel, de câţiva ani, Direcţia Silvică Neamţ, care au în custodie zona, a marcat un traseu care duce la aria protejată.
„Traseul este de dificultate uşoară spre medie şi este indicat să aveţi încălţăminte adecvată. Pentru a evita accidentele sau alte aspecte neplăcute, vă rugăm să nu părăsiţi traseul marcat, să evitaţi malurile lacului pentru a nu speria păsările care cuibăresc aici şi să respectaţi regulile înscrise pe panourile informative“, arăta Direcţia Silvică Neamţ.
De menţionat este faptul că, de câţiva ani, prentru a proteja şi conserva rezervaţia naturală, custodele a interzis total pescuitul, nefiind permisă nici camparea, iar de ieşirea la un „grătar“ în acest perimetru nici nu poate fi vorba. Pentru ca toate aceste reguli să fie respectate veghează jandarmii, cei în culpă riscând sancţiuni contravenţionale mult mai mari deât în alte zone, pentru că e o arie protejată.
Altă cale de acces este mergând pe drumul naţional Piatra Neamţ – Târgu Neamţ până în comuna Crăcăoani, apoi se face stânga pe un drum comunal asfaltat spre satele Cracăul Negru şi Magazia. În acesta din urmă trebuie să se renunţe la maşini, străbătând pădurile pedestru sau pe bicicletă.
Proiecte grandioase de care s-a ales praful Pentru că nu se poate ajunge cu maşina până pe malul acumulării naturale, aşa cum e în cazul „fratelui mai bătrân“ din Harghita, Lacul Roşu (format în 1837), unde forfota continuă e deranjantăuneori, peisajele Cuiejdelului încântă ochiul, ieşind în evidenţă imaginile stranii ale trunchiurilor copacilor care se itesc din luciul apei. Iar liniştea e deplină, dar tulburată din când în când de „zgomotele“ pădurii sau ale păsărilor. Pentru a vedea toate acestea, în trei puncte ale lacului sunt tot atâtea foişoare observator.
Amatorii de drumeţii, pentru a avea o imagine în detaliu a rezervaţiei (zona a primit acest statut în 2004), o pot lua la pas într-un tur al lacului, dar incursiunea durează ceva timp.
Mai trebuie spus că, în aval de Cuiejdel, s-au format alte patru mici lacuri cu suprafeţe de câteva sute de metri pătraţi. Inventarul floristic al zonei cuprinde circa 140 specii de plante superioare, în lac cresc exemplare de caras, ştiucă, păstrăv, etc, iar prin păduri sunt căprioare, cerbi, lupi, porci mistreţi, dar şi urşi.
Şi dacă în cazul Lacului Cuiejdel natura a creat minuni, „omul“ nu a fost în stare să facă nimic pentru punerea lui în valoare. În ani, au tot apărut proiecte pentru amenajarea zonei, dar nu s-au concretizat. Unul viza crearea unei infrastructuri de agrement în apropierea lacului, nu pe maluri, vorbindu-se de o investiţie de 5,5 milioane de euro, prin realizarea a două drumuri de acces şi a unei zone turistice.
Se intenţiona construirea unei clădiri administrative, a unei mari parcări şi a unei zone de campare pentru corturi, care trebuia să aibă în vecinătate un traseu pentru role. Turiştii ar fi beneficiat de terenuri pentru tenis, baschet şi handbal, de o pistă pentru biciclişti şi un loc de joacă pentru copii. Mai era în plan un trenuleţ electric pe roţi cu staţie de garare şi alimentare, plus asigurarea de utilităţi – energie electrică, canalizare menajeră, apă potabilă şi captări de izvoare.
Sursa: adevarul.ro
Citește și: O femeie de 30 de ani a murit azi dimineață după ce a căzut de la balconul unui bloc din cartierul Între Lacuri
