La Tribunalul Cluj a fost strămutat un dosar cu miză de cinci milioane de euro, bani care ar proveni dintr-o reţea evazionistă. Curtea de Apel Cluj a decis strămutarea procesului de la Tribunalul Sălaj la instanţa clujeană pentru că în dosar sunt implicaţi şi judecători din cadrul tribunalului sălăjean. Dosarul în care este implicat vicepreşedintele Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dărăban, şi a doi cunoscuţi oameni de afaceri din zonă, Ioan Huluban şi Ioan Galiş a început în 2014 iar dosarul presupune o reţea formată din aproximativ 40 de persoane.
Curtea de Apel Cluj a decis să strămute unul dintre cele mai tari dosare de evaziune fiscală de pe rolul Tribunalului Sălaj pe cel al Tribunalului Cluj deoarece în dosar este implicat cel puţin un judecător sălăjean, vicepreşedintele instanţei sălăjene, Patriţiu Dărăban. În acest dosar sunt acuzate de evaziune fiscală 40 de persoane, iar trei dintre ele, afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, administratorii Eurocard 2000 şi Eurocard 2007, şi Marinel Baidoc au cerut Curţii de Apel Cluj strămutarea dosarului, iar instanţa a aprobat această solicitare.
Pe lângă judecătorul sălăjean, în dosar mai sunt implicaţi fostul inspector şcolar general, actual consilier judeţean PNL şi director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Zalău, Ioan Abrudan, fratele deputatului liberal Lucian Bode, inspector vamal Dumitru Ioan Bode, doi oameni de afaceri din Zalău, Ioan Huluban, Ioan Galiş, şi fiica acestuia din urmă, Malvina, şi doi poliţişti, Vasile Zaha şi Marius Fărcaş.
Magistratul este acuzat de luare de mită (15 acte materiale), constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, iar Galiş şi Huluban, de instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Toate aceste fapte, susţin procurorii DIICOT Sălaj, ar fi fost comise pentru ca oamenii de afaceri să poată prelua patrimoniul firmei Eurocard 2000, aflată în insolvenţă.
De asemenea, în dosar mai este implicat şi judecătorul sălăjean Nicolae Chiş, care iniţial a fost desemnat să judece procesul de evaziune, dar ulterior a devenit martor în dosarul de corupţie. Chiş a fost audiat în 15 martie 2016 ca martor, după ce, spun procurorii, „şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia pe care ar putea-o da în dosar, într-o discuţie privată purtată cu Patriţiu Dărăban”.
„S-a reţinut că aceste împrejurări ale cauzei sunt suficiente pentru a crea aparenţa că imparţialitatea judecătorilor Tribunalului Sălaj ar putea fi afectată, motiv pentru care, în aplicarea prevederilor art.71 şi art.74 alin.2 Cod de procedură penală, s-a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Sălaj la Tribunalul Cluj”, a precizat judecătorul Costin Moldoveanu, purtătorul de cuvânt al instanţei sălăjene.
Cum funcţiona reţeaua evazionistă
Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazinsalajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoştinţă însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.
Afaceriştii au fost subcontractaţi de Bechtel
Firmele celor doi oameni de afaceri, Ioan Huluban şi Ioan Galiş, au fost subcontractate de firma Bechtel pentru realizarea de lucrări la Autostrada Transilvania tronsonul Gilău – Turda. Însă la adresa firmelor au apărut plângeri vizavi de faptul că angajaţii nu şi-au primit banii. Potrivit portalului autostrada-transilvania.ro, ”56 de şoferi de camioane de la o societate subcontractoare (Eurocard 2000) a companiei Bechtel, care construieşte Autostrada Transilvania, au oprit lucrul supăraţi că nu şi-au mai primit salariile de trei luni. Oamenii au oprit camioanele în apropiere de localitatea clujeană Lita. Unul dintre şoferi a declarat că este angajat al societăţii Eurocard 2000 Zalău şi că, de trei luni, nu şi-a mai primit salariul.
Judecătorii au pus beţe în roate dosarului
În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situaţia atipică în care nici un judecător al acestei instanţe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toţi judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezerva Nicolae Chiş, căruia i-a fost repartizat dosarul a ajuns din judecător martor în alt proces în care sunt judecaţi cei doi afacerişti.
De asemenea, pe parcursul dosarului, până să facă cereri de recuzare, judecătorii sălăjeni au încercat să pună beţe în roate dosarului. În luna aprilie, magistraţii au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” şi au retrimis dosarul la DIICOT. Potrivit magazinsălăjean.ro, anchetatorii au remediat neregularităţile sesizate de către judecătorul de cameră preliminară şi au trimis dosarul instanţei. Judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecăţii”, precum şi art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.
Sebastian Albescu
