Un elev adoptat este izolat și stigmatizat la Liceul Apáczai János

O nouă situație explozivă tulbură liniștea aparentă a Liceului Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca. În centrul scandalului se află Daniel, un elev adoptat, despre care părinții spun că a fost constant agresat verbal, fizic și social de colegii săi, dar care, în mod paradoxal, a ajuns să fie tratat ca vinovat și marginalizat de conducerea școlii.

Cazul elevului Daniel, copil adoptat izolat și stigmatizat la Liceul „Apáczai Csere János”, nu este o excepție în peisajul educațional clujean. Un alt exemplu revoltător vine de la Liceul Teoretic Báthory István în urma unei investigații realizate de Gazeta de Cluj, unde părinții unui elev de clasa a VI-a au fost umiliți într-o ședință oficială, desfășurată aproape exclusiv în limba maghiară, deși mama nu o înțelege. 

În loc să ofere un cadru echitabil de dialog, școala a impus o formă de autoritate ostentativă și lipsită de empatie, ignorând complet dreptul legal al părinților la informare și participare egală. În plus, acuzațiile aduse elevului au fost bazate pe presupuneri, nu pe dovezi, de la o tastatură „distrusă” pe care nimeni nu l-a văzut atingând-o, până la un desen invizibil făcut „pentru că avea penar”.

Atât în cazul lui Daniel, cât și în cazul lui Mark, școlile nu doar că au refuzat să recunoască existența unui abuz, dar au ales să culpabilizeze copiii vulnerabili și să-i împingă spre excludere. Iar părinții, în loc să fie sprijiniți, au fost tratați cu dispreț, sfătuiți să mute copilul sau, în cazul Apáczai, chiar să-l declare cu tulburări psihice pentru a fi „ținut online”.

Aceste situații nu mai sunt incidente izolate, ci semnale clare că sistemul a alunecat periculos spre un model de gestionare prin eliminare: dacă nu te încadrezi, nu ești reeducat, ci dat la o parte. 

Școala nu caută soluții, ci vinovați de eliminat

Sistemul educațional românesc nu pare pregătit să gestioneze cu adevărat cazurile sensibile, care implică vulnerabilitate, diferență sau traume personale. În loc să caute soluții reale, bazate pe sprijin, consiliere și incluziune, școala reacționează cu acuzații, izolare și marginalizare. E posibil ca elevii implicați, fie Daniel, fie Mark, să fi avut unele momente de comportament dificil, nu i-a numit nimeni sfinți. Dar reacția corectă nu este stigmatizarea, ci înțelegerea contextului și intervenția educațională. Transformarea unui copil în țap ispășitor nu rezolvă nimic, ci doar ascunde disfuncțiile profunde ale unui sistem care preferă să elimine problema, nu să o repare.

Totul a început cu bullying sistematic: „E adoptat, nu e de-al nostru”

Daniel, elev în clasa a V-a, adoptat de o familie româno-maghiară, a fost ținta constantă a jignirilor, marginalizării și excluderii sociale. În documentele transmise către conducerea liceului și Inspectoratul Școlar, părinții lui Daniel relatează că acesta era ridiculizat pentru statutul său de copil adoptat, era etichetat drept „ciudat”, „problema clasei”, și că „aproape toți copiii îi întorceau spatele”.

Într-o adresă oficială, părinții scriu:

„Acțiunile de umilire, excludere, conflict constant și acuzațiile false au dus la o stare de demoralizare psihică gravă. Copilul nostru a început să aibă reacții fizice la stres: vomă, tremur, plâns, insomnii. În aceste condiții, conducerea școlii ne-a recomandat ca soluție… retragerea lui din colectiv.”

Propunerea șocantă a conducerii: „Declarați-l cu tulburări psihice, să poată fi ținut online”

Într-un proces-verbal semnat de directorul adjunct Ghevald Júlia și consilierul școlar Simon Brigitta pe 20 noiembrie 2024, se recomandă:

„Continuarea activităților cu psihologul școlar, cu psihoterapeut, investigarea temeinică de către psihiatru, și pe baza unei recomandări psihiatrice se pune problema predării în sistem hibrid, la nivel individual.”

Aceasta înseamnă, în termeni reali, scoaterea copilului din colectiv și mutarea sa într-un regim de învățare online, fără contact cu alți copii, fără pauze comune și cu orar decalat
(„Dani nu va veni la 7:30, ci la ora 8… Pauzele lui nu vor coincide cu ale colegilor.”)

Expertiza DSP Cluj: „Reacție cronică la stres, cu istoric de bullying școlar. Transferul este obligatoriu”

Un referat oficial emis de Direcția de Sănătate Publică Cluj, înregistrat cu nr. 61 din 20.02.2024, confirmă că Daniel suferă de „Reacție cronică la stres cu tulburare de adaptare școlară, istoric de bullying școlar”. Documentul, semnat de 5 medici specialiști, recomandă transferul de urgență al elevului la altă unitate de învățământ pentru a preveni agravarea stării de sănătate mintală.

“Se atestă că elevul are indicație medicală de schimbare a unității de învățământ, ca măsură de prevenire a agravării bolii. Transferul se va face obligatoriu, cu respectarea prevederilor art. 139, 141, 144 din Regulament.”

Cu toate acestea, conducerea liceului Apáczai a refuzat să emită documentele necesare pentru retragerea și înscrierea elevului în altă școală, conform afirmațiilor familiei.

Grupul de WhatsApp al părinților explodează: „Ori noi, ori el. Nu mai putem!”

Părinții celorlalți copii s-au mobilizat online, exprimându-și nemulțumirea:

 („Toți știm că situația e periculoasă. Trebuie să acționăm acum!”)

(„Acest mediu nu e potrivit pentru copilul vostru. Niciun copil nu poate face ce vrea.”)
(„Există doar două soluții: ori noi, ori Dani. Nu există cale de mijloc.”)

Decizia finală, familia pleacă din țară

După luni întregi de conflicte, corespondență cu ISJ, medici, psihologi, consilieri și zeci de ore de discuții, familia a decis: pleacă din România.

„Ne mutăm în Ungaria. Nu putem să-l creștem într-un sistem care îl stigmatizează și îl izolează. N-am luat un copil ca să-l închidem între patru pereți.”

Gazeta de Cluj a contactat directorul Liceului Teoretic „Apáczai Csere János”, domnul Voros Alpar, acesta ne va oferi luni un punct de vedere asupra cazului.

„În contextul informațiilor care au apărut în data de 12 aprilie cu privire la situația elevului Daniel în Gazeta de Cluj:

1. Elevul Daniel a fost mutat în școala noastră la începutul clasei a V-a, din septembrie 2024, în baza unui examen de admitere în clasă cu predare intensivă a limbii engleze, fiind deja a treia unitate de învățământ în care studia.
2. Imediat după admitere, înainte de începerea anului școlar, am solicitat o întâlnire cu părinții elevului la care a participat, pe lângă diriginte, și consilierul școlar al liceului, cu scopul de a cunoaște mai bine elevul și eventualele antecedente din anii școlari anteriori, pentru a putea sprijini familia și elevul în acomodarea la noul colectiv școlar. În prima zi de școală au observat mai mulți colegi o agresivitate fizică și de limbaj a lui Daniel în mai multe rânduri, în special în timpul pauzelor, intrând în conflict nu numai cu colegii de clasă, dar și cu colegi din clasa paralelă și chiar cu elevi din alte clase, indiferent de vârstă. Am semnalat acest fapt imediat părinților și am oferit consiliere școlară atât prin consilierul școlar, cât și prin preotul liceului (instituția noastră având un parteneriat cu Eparhia Reformată din Ardeal). Aceste întâlniri individuale ale elevului au fost săptămânale cu consilierul școlar și întâniri adiționale și cu preotul liceului. Consilierul școlar a avut în primele două luni trei întâlniri cu părinții elevului cu scopul consilierii și îndrumării părinților pentru gestionarea emoțiilor și comportamentelor elevului. Alte două întâlniri au fost și cu conducerea liceului. Agresiunea fizică și verbală din partea lui Daniel au continuat, din păcate, astfel din luna octombrie am solicitat prima dată verbal, după care în scris, ca părinții să asigure o psihoterapie comportamentală a copilului, cu scopul gestionării emoțiilor și al prelucrării unor agresiuni suferite înainte de adopția de către părinții adoptivi actuali. Referitor la aceste activități nu am primit nici o informare, deși consilierul școlar și-a exprimat deschiderea pentru a colabora cu specialistul ales de către părinți.
3. Dirigintele clasei a acordat o atenție deosebită integrării noilor elevi în comunitatea clasei, fiind lângă elevi, nu numai în timpul orelor, dar și în majoritatea pauzelor. Dânsul a fost sprijinit în acest demers și de consilierul școlar, cabinetul acesteia fiind foarte aproape de sala de cursuri a acestei clase. Deși până la mijlocul lunii octombrie conflictele și agresiunile lui Daniel față de colegii de clasă au devenit mai dese și mai mulți părinți și-au exprimat temerile legate de o excursie de 3 zile a clasei cu prilejul programului Săptămâna verde, Daniel nu a fost exclus de la această activitate, profesorii care au răspuns de organizarea acesteia, asigurând că sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca toți elevii să fie în siguranță.
4. Pe lângă activitățile individuale, consilierul școlar a avut două activități la nivelul întregii clase, care au cuprins activități socio-emoționale despre bullying și de sensibilizare a elevilor. Activitatea clasei în luna octombrie a fost monitorizată și de către doamna director adjunct, prin vizite la orele clasei.
5. Prima sesizare scrisă depusă către conducerea liceului de unii părinți ai colegilor de clasă, datează din 14 octombrie în legătură cu agresiunile fizice și verbale comise de Daniel. Aceasta fiind urmată de alte 10 sesizări al altor părinți ai colegilor de clasă, în cursul lunii noiembrie (între 21 și 22 noiembrie), când atitudinea lui Daniel a devenit din ce în ce mai vulgară și mai agresivă. Unul dintre aceste cazuri a reprezentat un caz susținut de bullying, agresiune verbală cu tentă sexuală adresată împotriva unei colege de clasă. Acest caz de bullying susținut ne-a fost sesizat prima oară doar verbal, cu toată înțelegerea situației lui Daniel, dar acesta a exacerbat în zielele următoare, ajungând în situația în care copilul agresat să aibă o reacție emoțională, care a putut fi gestionată doar de către mai mulți angajați ai școlii. Părinții elevei au apelat la un birou de avocați în legătură cu acest caz de bullying și agresiune sexuală verbală. Această stare de fapt nu a mai putut fi suportată nici de către părinții din clasă și au prezentat în sesizările lor agresiunile suferite de către copiii lor din partea lui Daniel. 
6. În urma acestor sesizări, s-a întrunit Comisia de prevenire și combatere a violenței, care a încercat să găsească împreună cu conducerea liceului o soluție pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru fiecare elev din această clasă. Astfel, s-a făcut propunerea de învățământ în sistem hibrid pentru o anumită perioadă de timp. Părinții lui Daniel însă în data de 25 noiembrie au depus o cerere pentru eliberea actelor doveditoare de studii pentru a continua studiile în afara țării. Conducerea liceului a răspuns favorabil acestei cereri și a eliberat actele de studii, respectând alin. (7) al art. 157 din Regulamentul-cadru de organizare și functionare a unităților de învățământ (aprobat prin OME nr. 5726/2024). În aceste cazuri nu este nevoie de semnarea unei cereri de transfer, părintele însă are obligația conform art. 96 alin. (2), din același act normativ, ca în termen de cel mult 60 de zile săprezinte dovada continuării studiilor și acte doveditoare, lucrul acesta fiind omis de către părinte până în acest moment. Menționăm că s-a înțeles greșit situația legată de transferul elevului. În luna februarie 2024, Starinski Daniel a fost încă elev la Școala Gimnazială Octavian Goga, de unde în martie, în baza recomandării menționate în articol a fost transferat la Școala Gimnazială Talentum, și doar din luna septembrie a 2024 a devenit elevul liceului nostru, deci în luna februarie nu am avut cum să aprobăm transferul elevului de la liceul nostru la o altă unitate școlară.
7. Cu respectul față de meseria dumneavoastră, am aprecia dacă pe viitor ați prezenta și exemple de bună practică și evenimentele majore ale școlilor clujene, de exemplu Concursul Național Interdisciplinar de Comunicări Ștințifice RKTK organizat de către liceul nostru între 11-13 aprilie a.c.

Vă solicităm cu respect să publicați întocmai prezentul nostru drept la replică legat de articolul publicat în data de 12 aprilie.

                                                                        Cu mulțumiri,

Vörös Alpár István Vita, director”

Caz revoltător la Liceul Báthory din Cluj. „Nu aveți decât să-i traduceți!”