Un fost militar român, Șinca Septimiu Călin, decorat pentru meritele excepționale în misiuni internaționale de menținere a păcii, a ajuns să își caute drepturile legale din postura de rezervist. Deși are la activ cinci misiuni complete în Kosovo sub egida ONU, NATO și UE, dosarul său de pensie este blocat de hățișul birocratic.
Șinca Septimiu Călin, născut în Cluj-Napoca și fost ofițer în cadrul Jandarmeriei Române, a participat la nu mai puțin de 5 misiuni în Kosovo, între 2003 și 2009. Documentele pe care le deține, medalii, certificate ONU și EULEX, adeverințe oficiale și distincții oferite de președintele Traian Băsescu și ministrul Vasile Blaga, vorbesc despre o carieră dedicată păcii și stabilității internaționale.
În ciuda palmaresului impresionant, autoritățile nu par să fie impresionate de faptele, sacrificiile și anii petrecuți sub steaguri străine în slujba păcii. În loc să-i acorde respectul și drepturile câștigate, sistemul îl ignoră cu o indiferență revoltătoare.
,,Sunt în rezervă aproximativ 3,5 ani timp în care mă străduiesc să-mi obțin drepturile legale prevăzute de lege. Într-un context complicat de împrejurări actele necesare nu ajung la casa de pensii’’ afirmă acesta.
Este vocea unui om umilit de propriul stat. Nu de inamici, nu de război, ci de birocrația oarbă și nepăsarea instituțiilor. Un sistem care știe să decoreze, dar nu știe să respecte. Un stat care îți mulțumește când porți uniforma, dar te uită când o dai jos.
Lucrurile capătă și o dimensiune emoțională aparte: bunicul său, Șinca Ioan, a fost și el decorat pentru participarea la război, cu „Crucea Comemorativă a Războiului 1916–1918”. Un brevet vechi, păstrat cu grijă, arată că spiritul de sacrificiu se transmite din generație în generație în familia Șinca. Însă astăzi, acel spirit pare că nu mai are loc în memoria instituțională a statului român.
Șinca Septimiu Călin nu cere privilegii. Cere ce i se cuvine. Și o face demn, chiar dacă statul îl tratează cu dispreț.
Printre distincții se numără:
Medialia ONU pentru misiunea UNMIK în 2003
Medalia NATO pentru serviciul în fosta Iugoslavie
O diplomă acordată de EULEX pentru pregătirea forței de poliție în 2009
O placă de onoare din partea Ministerului de Interne, oferită de Ziua Națională a României, în decembrie 2006
Un ceas simbolic, oferit de Președintele României în 2006
BATAIA DE JOC LA ADRESA REZERVISTILOR CONTINUA……DEMISIA PE LOC A TUTUROR JUDECATORILOR DE PE CONTENCIOS DE LA CURTEA DE APEL CLUJ…unde rezerviștii pierd procese pe banda rulanta..sunt mii de procese …..in timp ce MAGISTRATII câștigă pe banda rulanta toate procesele cu STATUL……..AFARAAAA!!( STATUL LE ESTE DATOR PESTE 1 MIIARD DE EURO MAGISTRATILOR……DE UNDE SI DE CE???)
Haina militara a ajuns bătaia de joc a statului mafiot. Cine îmbraca, haina militara ,avea niște drepturi bine stabilite în legea 80, legea cadrelor militare. Cu obligații ,cu restricții si restrângerea unor drepturi,dar aveau si niște beneficii. Beneficii anulate aproape în totalitate de acest stat mafiot în care militarul a ajuns sa fie asociat cu un lucrător comercial. Militarul nu mai primește prime de paste ,de Crăciun, de vacanță. Militarul este obligat sa stea la ordin si sa execute ordinele în orice condiții fără a mai primii nici un beneficiu. Vreți armata la nivel NATO dar nu vreți sa plătiți nimic. Rusine stat mafiot. Suntem o țară de ipocriți. ne meritam soarta din plin. Vrem sa avem . Dar nu vrem sa dam, vrem sa conducem ,dar nu vrem sa ne asumam. Popor las si prefăcut. Întotdeauna cautam pe cineva de vina. Singurul vinovat sunt eu, ca am rămas în tara asta, am rămas si am sperat. Am sperat ca avem legi ,ca avem justiție. Ca avem ceva . Din păcate, pe zi ce trece vad ca nu avem nimica. Legile se bat cap în cap. Nimeni nu aplica nici o lege. Justiția este la mana celui care are bani si tot asa. .. fraților emigrati si plecați ,ca prin munca cinstita, în tara noastră nu aveți nici o șansă. Si veți ajunge bătaia de joc a statului.. Doamne ajuta. Sa fim sănătoși.