În mai 2018 Tribunalul Cluj i-a condamnat la închisoare pe inculpaţii din dosarul Buldozerul, în care DIICOT a trimis în judecată mai multe persoane acuzate de furtul unor utilaje de mare tonaj din ţări europene. În urma sentinţei inculpatul Ioan Timiş a făcut apel și cere Curții de Apel Cluj să desființeze hotărârea primei instanțe, să dispună trimitere cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj și să desființeze hotărârea apelată, dispunând achitarea pentru toate infracțiunile reținute în sarcina lui Ioan Timiș.

La începutul anului 2011, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a 16 inculpaţi, dintre care şase în stare de arest preventiv, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat cu consecinţe deosebit de grave.

Potrivit DIICOT, Danci Laurian Dumitru, Steţco Vasile, Mihali Nicoară, Timiş Dumitru, Timiş Ion, Muncaciu Ioan, Călin Dorin Marian, Pap Zoltan, Danci Ioan, Barth Horst, Goia Ioan, Solomon Ioan, Şteţco Toader, Hazota Vasile Raul, ZisuZisuşi Timiş Ioan au constituit, în perioada ianuarie – iulie 2009, un grup infracţional organizat, care acţiona pe raza oraşuluiBorşa, judeţul Maramureş, specializat în sustrageri de vehicule rutiere şi utilaje de construcţii de mare forţă (excavatoare, macarale, buldozere) din spaţiul comunitar şi anume din Italia, Franţa, Belgia, Cehia, Marea Britanie şi Olanda.

Utilajele sustrase erau transportate pe timp de noapte, cu trailere speciale, în România, membrii grupării profitând de faptul că transporturile efectuate între ţările membre ale Uniunii Europene nu mai sunt supuse controlului vamal.

Potrivit rechizitoriului, prima captură de vehicule furate a fost făcută în data de 5 februarie 2009, când, în PCTF Borş, Vasile Şteţco a fost prins introducând în ţarăşase utilaje care, după verificări, s-a constatat că erau furate din Franţa. Ulterior, la 4 aprilie 2009, poliţiştii de frontieră din Vişeul de Sus l-au depistat pe Şteţco cu ocazia unui control rutier pe DN18 în localitatea Moisei. Ei au încercat să-l oprească în trafic pe Şteţco, care se afla la volanul unui ansamblu rutier, dar acesta a refuzat să tragă pe dreapta continuându-şi drumul către centrul localităţii Moisei. Într-un final,ansamblul rutier a fost oprit, iar poliţiştii au trecut la verificarea documentelor de transport. Iniţial, Şteţco a declarat că transportă cherestea, dar la deschiderea semi-remorcii s-a constatat că în camion se află două utilaje de construcţii.

După verificări s-a stabilit că cele două utilaje transportate erau furate din Franţa şi Belgia. Ulterior, anchetatorii au descoperit numeroase utilaje depozitate în diferite parcuri auto aparţinând unor societăţi comerciale care s-au dovedit a fi furate. Pentru multe dintre ele existau deja plângeri formulate de proprietarii de drept din ţările europene din care erau sustrase.

Inulpaţii, condamnaţi la închisoare

După mulţi ani de procese, în mai 2018, Tribunalul Cluj i-a condamnat pe inculpați la închisoare.

MIHALI (BÎNDRIŞ) NICOARĂ a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.TIMIȘ DUMITRU a fost condamnat la pedeapsa de 2  ani închisoare. ION TIMIȘ (OGARU) a  fost condamnat la 1 an închisoare. MUCACIU IOAN a primat 1 an și 10 luni închisoare. CĂLIN DORIN MARIAN a fost achitat.PAP ZOLTAN a fost condamnat la 18 luni închisoare. IOAN DANCI a fost condamnat de 1 an și 4 luni închisoare. HAZOTĂ VASILE RAUL a fost condamnat la pedeapsa la 1 an 9 luni şi 14 zile închisoare.ZISU ZISU a fost condamnat la 1 an închisoare. IOAN TIMIȘ a primit trei ani de închisoare.

Ioan Timişcere rejudecarea cauzei

Inculpatul Ioan Timiş a făcut apel împotrivasentinţeidată de Tribunalul Cluj. Avocatul Radu Chiriţă care îl reprezintă pe Timiș a cerut Curții de Apel Cluj să desființeze hotărârea primei instanțe și să dispună trimitere cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj și să desființeze hotărârea apelată, dispunând achitarea pentru toate infracțiunile reținute în sarcina lui Ioan Timiș.

În cererea de apel avocatul explică motivele pentru care consideră că sentința dată anterior este nelegală și cere trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

“Subsemnatul am fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, fără ca instanța să precizeze modalitatea concretă de comitere a acestei fapte reținute în sarcina mea. (…)

Deşi am fost trimis în judecată pentru săvârşirea a patru infracţiuni, am fost condamnat pentru infracţiuni de tăinuire şi nerespectare a regimului armelor şimuniţiilor, condamnat și în acelaşi timp achitat pentru săvârşireainfracţiunii de grup infracţional organizat, fără să fie pronunţată vreo soluţie cu privire la săvârşireainfracţiunii de înşelăciune. (…)

Pe parcursul soluţionării cauzei în prima instanţă au existat mai multe şedinţe de judecată în care au lipsit o parte dintre inculpaţi, cu toate că prezenţa lor la proces era obligatorie, fiind reţinuţi în diferite ţări din europa. (…)

Prima instanţă trebuia să aplice legea nouă în raport de fiecare infracţiune în parte, urmată de aplicarea legii veghi în privinţa pedepsei rezultate a concursului de infracţiuni dintre cele judecate în acest dosar cu cea judecată definitiv separat. (…)

S-a reţinut că aș fisăvârşitinfracţiunea în modalitatea spijinirii în deverea tăinuirii repetate de bunuri, deşiinfracţiunea scop reţinută în sarcina mea este unică şi se referă la pretinsa activitate infracţională de tăinuire din data de 11 mai 2009. Fiind acuzat de comiterea unei singure presupuse infracţiuni scop, lipseşte elementul de repetabilitate din fapta materială specifică grupului infracţional organizat, care diferenţează pluralitatea ocazională de cea constituită. Diferenţa prezintă relevanţa din perspectiva penală în condiţiile în care doar pluralitatea constituită este sancţionată expres printr-o normă de incriminare. În vreme ce între autor şi complice legătura subiectivă se formează înainte sau cel târziu la momentul comiterii infracţiunii de furt, între autor şităinitor legătura subiectivă se formează întotdeauna ulterior comiterii infracţiunii, existenţa unei participaţii la prima infracţiune fiind exclusă. (…) În cauza de faţă parchetul nu a identificat care sunt cei trei sau mai mulţiinculpaţi care au constituit grupul, ci s-au limitat la a-l acuza pe inculpatul Danci Laurenţiu de construire iar pe ceilalţi 15 presupuşi membri, printre care şi subsemnatul, de aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat.” (…)

Demersurile de a ajuta un transportator să treacă frontiera de intrare în țară fără a fi supus controlului vamal, inclusive în versiunea în care contribuția mea ar fi facilitate trecerea punctului de frontier, nu se aproprie de activitatea de ajutor pentru valorificarea bunului furat, fiind lipsit de logică pentru mai multe motive. În al doilea rând, observăm că indiferent de reglementarea prevăzută de Vechiul sau de Noul Cod penal, infracțiunea de tăinuire presupune ca tăinuitorul fie să cunoască, fie să prevadă din imprejurări concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Arătăm că niciun mijloc de probă aflat la dosarul cauzei nu indică faptul că subsemnatul Timiș Ioan am cunoscut sau am prevăzut faptul că inculpatul Danci prin intermediul numitului Pap Zoltan transport anumite bunuri sustrase din străinătate. Pe cale de consecință, din acest punct de vedere lipsește atât un element din latura obiectivă a infracțiunii, cât și forma de vinovăție a intenției cerută de norma de incriminare. (…)

Mașina în care s-a găsit arma, pe lângă faptul că nu îmi aparține, ci e a numitului StepenSmolik, a fost împrumutată unui prieten de cetățenie italiană pe nume Luciano Cagliari și returnată cu câteva ore înainte de efectuarea percheziției. Învederez instanței de apel faptul că, dat fiind că autoturismul mi-a fost adus târziu în noapte, cetățeanul Italian a lăsat mașina cu cheile în contact în fața casei unde locuiesc, fără ca eu să mă deplasez să o iau în posesie efectiv. Aspectul că mașina nu îmi aparține, ci cetățeanul ceh este scos în evidență de faptul că certificatul de îmatriculare aferent acestui autovehicul este emis de Republica Cehă, astfel cum rezultă din procesul-verbal de percheziție. (…)

Prin hotărârea critică s-a dispus confiscarea unei sume de bani (…) sumă ce totalizează aproximativ 7200 euro și 2700 lei. Aceste sume au fost ridicate la percheziția domicilială, consemnată în procesul verbal din data de 16 iulie 2009. Cu privire la confiscarea acestor sume de bani, vă solicităm să constatați că nu sunt îndeplinite condițiile confiscării speciale, dispoziția instanței din această perspectivă fiind nelegală. (…)”, arată Ioan Timiș, prin avocat Radu Chiriță.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here