Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena și, din 2017 până în 2022, președintele Secţiei Filozofie Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe, a făcut o declarație pentru o publicație din țara noastră în ultima zi a lunii ianuarie anul curent, în care, a lansat o dezinformare fără precedent față de publicul românesc.
O minciună deloc inocentă
Domnul Schmitt a afirmat, în contextul războiului de agresiune din Ucraina, că „Rusia este în război cu unul dintre vecinii României și niciodată până acum nu a existat atâta simpatie deschisă și voalată pentru Rusia în rândul publicului românesc; și niciodată până acum angajamentul pentru o Românie europeană nu a fost atât de obosit.”
O afirmație tranșantă, dură și politică. Geopolitică, chiar. Doar că istoricul austriac nu ne spune pe ce se bazează. Care sunt sursele? Care e cercetarea care a dus la asemenea concluzii? Pentru că nimic din ce s-a publicat în ultima vreme despre atitudinea românilor față de Rusia sau Vladimir Putin nu îndreptățește o asemenea opinie.
Domnul Schimitt manipulează pur și simplu publicul când susține că românii au devenit pro-ruși. Conform studiilor realizate de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române în parteneriat cu Centrul de cercetări sociologie LARICS (CCSL), în anul 2022, bruma de încredere care mai exista în China și Rusia s-a prăbușit pur și simplu în rândul populației din România. Din datele sondajului nostru din octombrie 2022 (aici), doar 0,1% mai declarau că au „foarte multă încredere” în Rusia și doar 7% dintre români au declarat că au „încredere” în Rusia.
În comparație cu anul 2021 (sondajul aici), înainte de începerea războiului, când 41,2% din populație declara că are „foarte multă” sau „multă încredere” în Rusia, anul trecut, acest număr este în 2022 de 7,1%, deci a scăzut într-un an cu 34,2%. Cei mai mulți români consideră că Rusia este de vină pentru războiul din Ucraina și că principala piedică în calea păcii este tot Rusia.
Din datele Barometrelor de securitate realizate în 2021 și 2022, a rezultat că Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România. În ciuda scumpirilor și a problemelor din timpul pandemiei, populația României rămâne cert una pro-occidentală și pro-europeană, mult peste media continentului: 68% sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimiști privind suportul american pentru Europa de Est și doar 10% dintre români cred că UE ar trebui să dispară în viitor. Dacă asta înseamnă că angajamentul pentru o Românie europeană este obosit, atunci înseamnă că Oliver Jens Schmitt nu înțelege România și încearcă zadarnic să o includă în aceeași oală cu Ungaria.
Chiar dacă apar critici serioase la adresa UE, 74% dintre români spun că „este mai bine în UE decât în afara ei”. Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli, cum a fost atitudinea Austriei față de aderarea României la Schengen, de exemplu. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).
Putin, liderul cu cea mai mică încredere
În România, Vladimir Putin nu este la fel de iubit ca în Ungaria sau Bulgaria, de exemplu. O întrebare din 2022 referitoare la liderii internaționali în care au încredere, românii și-au manifestat încrederea în Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în proporție de 28% și în Vladimir Putin, președintele Rusiei, în proporție de 5,3% (doar 1% foarte multă încredere!).
Faptul că istoricul austriac minte atunci când afirmă că românii sunt pro-ruși o demonstrează și alte sondaje din piață, nu doar cel realizat de noi. Un sondaj Avangarde din octombrie 2022 arată că Rusia este ultima în clasamentul țărilor în care românii au încredere, cu doar 4%. Totodată, doar 7% au susținut că România ar trebui să se apropie de Rusia.
Sursa: Avangarde
Un alt sondaj realizat de Inscop Research în iunie 2022, arăta ca majoritatea românilor (71,2%) consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, iar 87,3% dintre cetățenii țării noastre cred că liderii ruşi ar trebui să fie condamnaţi pentru crimele de război.
Radio Erevan transmite de la Viena
Un ascultător ne întreabă dacă e adevărat că un cetățean sovietic din Moscova a câștigat la loterie un autoturism Mercedes Benz? Radio Ervan răspunde: da, e adevărat, doar că cetățeanul nu era din Moscova, ci din Leningrad, nu era un autoturism Mercedes, ci o bicicletă, și nu a câștigat-o la loteria, ci i-a fost furată din fața magazinului.
Aceasta e o glumă celebră din perioada sovietică, din ciclul arhicunoscut al bancurilor cu Radio Erevan.
Exact așa procedeză astăzi și istoricul austriac Oliver Jens Schmitt!
E adevărat că „niciodată până acum nu a existat atâta simpatie deschisă și voalată pentru Rusia în rândul publicului românesc”? Da, e adevărat, doar că nu e vorba despre publicul românesc, ci despre alt public (poate cel austriac?!), căci românii cred că Rusia este vinovată de război și blochează negocierile pentru pace, iar „simpatia” acestuia față de ea a scăzut cu 35% după război, ajungând la recorduri negative; iar președintele Putin este liderul în care, de departe, românii au cea mai puțină încredere.
De ce se transformă istoricul austriac în Radio Erevan și face aceste manipulări? Nu știm. Dar, poate că nu ar fi rău, ca în loc să bată câmpii despre România și despre atitudinile publicului românesc, să ne clarifice mai bine ce e cu „chestiunea austriacă” în 2023 și atitudinea publicului și a politicienilor de acolo față de… aceeași Rusie și același Vladimir Vladimirovici? Cum explică Oliver Jens Schmitt ce se întâmplă acolo? De unde simpatiile acestea neostoite ale austriecilor față de Moscova? Dar atitudinea Vienei față de Europa și încălcarea flagrantă a tratatelor și acordurilor europene, așa cum s-au arătat acestea în respingerea României în dosarul Schengen?
În loc să se erijeze în Mafalda pentru România și români, subiecte pe care, în realitate, nu le cunoaște pe baza unor cercetări temeinice, ci le „rezolvă” prin declarații apodictice și „ukazuri”, mai bine ne-ar face un serviciu și ne-ar explica lucrurile cu care are oarecare tangență.
Ne-ar face nouă un serviciu, dar și domniei sale.
*Radu Cupcea este doctor al Universității din București și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române
Sursa: adevarul.ro
