Un italian “tamponeaza” real,- cu 100.000 de euro

Un proces care are loc la Tribunalul Cluj dezvăluie faptul că multinaţionalele taie şi spânzură în România. Italianul Antonio Caravaglio, fost angajat al SC Real Hypermaket România, reclamă un accident pe care l-a suferit ca fiind unul de muncă, însă cei din conducerea Real susţin contrariul. Pentru a îşi dovedi dreptatea, Caravaglio a deschis două procese civile împotriva hypermaketului nemţesc şi a depus şi o plângere penală împotriva reprezentanţilor din conducerea SC Real România. Încă de la angajarea în cadrul Real România, contractul încheiat de Caravaglio a fost extrem de interesant pentru că, în pofida faptului că italianul avea un salariu de circa 2.300 de euro, el era încadrat drept muncitor necalificat.

Răzvan Robu

În 2006, italianul Antonio Caravaglio a fost recrutat de o firmă pentru a veni pe un post de conducere la SC Real Hypermarket România pe un salariu de circa 2.300 de euro.  Cu toate acestea, la venirea în România, cei de la Real i-au dat să semneze un contract de angajare de muncitor necalificat. În România, Caravaglio se ocupa de supravegherea raioanelor de comercializare a produselor din carne şi nu avea un loc de muncă stabil, în fişa postului fiind stabilit ca italianul să meargă, periodic, în inspecţie la centrele real din ţară.
În 2008, Caravaglio supraveghea activitatea magazinului Real din Oradea, dar, la începutul lui august, italianul a primit directive să meargă la filiala Real din Timişoara. Pe drumul dintre aceste două oraşe, el a suferit un grav accident rutier pe care italianul îl reclamă ca fiind unul de muncă. Chiar dacă era angajat la o multinaţională şi venise să muncească în România prin intermediul celor două ministere de muncă din Italia şi, respectiv, România, spitalizarea care a necesitat nu a fost plătită de asigurare. Cu toate că Antonio Caravaglio susţine că se deplasa în interes de serviciu şi cu o maşină a celor de la Metro, care face din acelaşi grup comercial cu SC Real România, reprezentanţii conducerii Real au refuzat să îi acorde italianului despăgubiri.
„Dl Antonio Caravaglio, în data de 11.07.2008, în jurul orei 00:15, se deplasa singur, din proprie iniţiativă şi în afara orelor de program, într-un autoturism marca Opel Astra pe DN 79, pe raza localităţii Nadab. Autoturismul cu care domnul Caravaglio se deplasa  nu este proprietatea SC Real,- Hypermarket România”, arată un raport de cercetare al comisiei de cercetare internă din cadrul real. De asemenea, din documentul semnat de Dan Chiriac (director de securitate), Mădălin Burche (coordonator SIPP) şi Ramona Toma (şef birou recrutare), mai reiese şi faptul că accidentul în care Caravaglio a fost implicat nu întruneşte condiţiile de a urma procedura în cazul accidentelor de muncă. „SC Real Hypermarket România, ţinând cont de traumele fizice şi morale suferite de Caravaglio Antonio în urma accidentului de circulaţie în care acesta a fost implicat şi soldat cu autoaccidentarea sa, renunţă la a-l cerceta disciplinar, pentru absenţa nemotivată”, mai arată raportul intern al celor de la Real.

Ambasada Italiei se bagă pe fir

În urma accidentului, Caravaglio a intrat în comă timp de  circa trei săptămâni. După ce a ieşit din starea vegetativă, un agent de poliţie din localitatea unde a avut loc accidentul i-a luat italianului o declaraţie olografă din care reiese că Antonio nu ar fi suferit leziuni grave şi că, de fapt, venea din Oradea. Ceea ce frapează la această declaraţie este faptul că, în pofida faptului că italianul nu stăpâneşte bine limba română, declaraţia pare scrisă de un vorbitor nativ de română. De altfel, Caravaglio spune că poliţistul i-a dat să semneze o declaraţie deja scrisă.
După ce a fost externat din spital, Caravglio a înaintat o serie de petiţii către autorităţile de control din domeniul muncii care îşi au sediul la Bucureşti, în care cerea să se stabilească că accidentul suferit este unul de muncă. Anul trecut, Caravaglio este mutat la Cluj, unde şi aici se adresează la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, dar până în momentul de faţă primeşte aceleaşi răspunsuri, evazive. La începutul acestui an, postul lui este restructurat, drept urmare Caravaglio este destituit şi dă în judecată SC Real România pentru contestarea deciziei de concediere şi pentru declararea accidentului suferit ca fiind unul de muncă.
“După ce am învăţat limba română am descoperit că în contractul individual de muncă încheiat în limba română, felul muncii nu mai era acelaşi care apărea în contractul încheiat în limba italiană şi care m-a determinat să vin în România. Conform înscrisului în limba română, la Real îndeplineam funcţia de “muncitor necalificat”, toate celelalte clauze rămânând nemodificate”, spune Caravaglio. În legătură cu accidentul suferit el mai spune că a plecat din Oradea spre Timişoara cu altă maşină pentru că autoturismul pus la dispoziţie de cei de la Real era stricat.
“Am plecat din Timisoara în seara zilei de 10.07.2008 spre Oradea, după ce în prealabil fusesem la un restaurant să iau masa de seară, în condiţiile în care aveam de parcurs un drum de aproape 200 de kilometri. La întoarcerea spre Oradea, unde trebuia să îmi îndeplinesc sarcinile de serviciu în data de 11.07.2008, nu reusesc să îmi amintesc dacă după miezul nopţii sau înainte, am avut un accident rutier, pe un drum prost semnalizat, lovindu-mă de un copac”, îşi aminteşte Caravaglio.
De asemenea, în procesul intentat de Caravaglio companiei Real s-au implicat şi juristii Ambasadei Italiei în România.

Inspectorii stau “ghiocel” în faţa caselor de marcat

Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare şi cazul clujeanului Mircea Harsa care, tot în urma unui accident de muncă suferit la locul de muncă, a dat în judecată SC Carrefour şi ITM Cluj. Harsa a câştigat procesul împotriva celor de la ITM Cluj şi a depus o plângere penală împotriva Carrefour care se află în cercetare. De asemenea, sunt extrem de multe cazuri în care angajaţii se plâng de abuzul marilor companii. O altă sesizare despre “politicile” acestor supermarketuri atrage atenţia asupra faptului că oamenii sunt obligaţi să îşi cheltuiască o parte din salariu la locul de muncă. “Kaufland şi Real oferă la salariu, pe lângă bani, şi tichete de masă, pe care suntem obligaţi să le folosim pentru cumpărături la locul de muncă. Eu cred că ar fi dreptul nostru să alegem de unde vrem să ne facem cumpărăturile cu tichetele astea, nu să fim obligaţi să le cheltuim în unităţile în care lucrăm”, se plânge Robert M, angajat la supermaketul Real. Metoda prin care supermarketurile îşi pot obliga angajaţii să îşi cheltuiască bonurile de masă la locul de muncă este ori să ştampileze tichetul cu ştampila unităţii, caz în care niciun alt magazin nu va accepta acest bon valoric, ori se tipăreşte pe tichet că bonul este valabil doar într-o anumită reţea de magazine, în cazul de faţă Real sau Kaufland.
Se pare că acest gen de abuzuri are loc doar în filialele din România, unde autorităţile se comportă umil în faţa marilor concerne comerciale. Spre exemplu, în toamna anului 2008, autorităţile franceze au aplicat o amendă record pentru Carrefour, din cauză că firma şi-a plătit salariaţii cu mai puţin decât minimul legal. Carrefour din Franţa a fost obligat să plăteasca 1,2 milioane euro, cea mai mare amendă dată vreodată în sectorul distribuţiei, pentru că şi-a remunerat angajaţii cu mai puţin decât salariul minim orar. Conform “Le Figaro”, amenda a fost dată după ce inspecţia muncii din departamentul Rhone a sesizat că circa 400 de salariaţi, din două magazine Carrefour, se află în această situaţie. Un tribunal din Lyon a condamnat Carrefour să plătească amenda maximă, adică 3.000 euro/salariat, potrivit cotidianului francez.

Ultimul control, la nivel naţional, asupra marilor centre comerciale din ţară a avut loc la sfârşitul lunii aprilie. La acea dată, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a aplicat amenzi de peste 250.000 de lei pentru diversele nereguli sesizate.
SC BILLA ROMÂNIA SRL (8 filiale): 7 amenzi contravenţionale în valoare totală de 33.000 lei şi un avertisment;
SC PROFI ROM FOOD  SRL (8 filiale): 6 amenzi contravenţionale în valoare totală de 23.000 lei şi 3 avertismente;
SC KAUFLAND ROMÂNIA SCS (10 filiale): 5 amenzi contravenţionale în valoare totală de 18.000 lei şi 5 avertismente;
SC METRO CASH&CARRY SRL (3 filiale): o amendă contravenţională în valoare de 20.000 lei şi 2 avertismente;
SC CARREFOUR ROMÂNIA SA (6 filiale): 4 amenzi contravenţionale în valoare totală de 17.000 lei şi 2 avertismente;
SC SELGROS CASH&CARRY SRL (4 filiale): 3 amenzi contravenţionale în valoare totală de 12.000 lei şi un avertisment;
SC REAL HYPERMARKET ROMÂNIA SRL (4 filiale): 2 amenzi contravenţionale în valoare totală de 9.000 lei şi 2 avertismente;
SC AUCHAN  SA (2 filiale): 2 amenzi contravenţionale în valoare totală de 7.000 lei.