Din anul 2014 de când a intrat în vigoare noul PUG, Primăria Cluj-Napoca a fost asaltată de obiecţii şi reclamaţii din partea clujenilor nemulţumiţi de acest act administrativ. În încercarea de a dovedi că noul PUG îi privează de dreptul de proprietate, mulţi cetăţeni au luat decizia de a da municipalitatea în judecată. Un astfel de caz a fost semnalat şi de un judecător care și-a căutat dreptatea în instanță deoarece Primăria Cluj-Napoca nu i-a permis efectuarea de construcții pe parcelele deținute.

Judecătorul Duşa Radu Rareş de la Curtea de Apel Cluj deţine două terenuri pe str. Veseliei în zona Borhanci, a căror încadrare a fost modificată prin intermediul introducerii noului PUG, în sensul că nu se mai pot efectua construcţii pe acestea.

Ca urmare a respectivei modificări, judecătorul împreună cu o familie de locuitori din zonă, aflaţi în aceeaşi situaţie, au solicitatConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca revocarea în parte a hotărârii de aprobare PUG.

În luna iulie 2015, judecătorul Duşa a depus o plângere prealabilă la Consiliul local prin intermediul căreia a cerut anularea parţială a hotărârii care îi interzice construirea pe cele două terenuri deţinute.

Judecătorul a cerut ca terenurile lui cu o suprafaţă de 4.700 mp, respectiv 3.400 mp, să fie incluse într-o Unitate Teritorială de Referinţă astfel încât să i se permită construirea de imobile.

Aceeaşi stradă, soluţii diferite

Pentru primul teren, Consiliul local a admis în parte plângerea şi a stabilit încadrarea acestuia într-un UTR ce permite efectuarea de construcţii, iar pentru al doilea teren s-a decis respingerea plângerii pe motiv că „zona nu ar fi constituită din punct de vedere urbanistic, nu dispune de o reţea stradală suficient dezvoltată, parcelele au dimensiuni diferite şi zona nu are dotări de interes public”.

Deşi ambele terenuri se află pe aceeaşi stradă primăria le-a încadrat într-un mod diferit.

Consiliul local a fost nevoit să reanalizeze plângerea

Având în vedere soluţiile diferite date de municipalitate pentru cele două terenuri, judecătorul împreună cu familia aflată în aceeaşi situaţie, au mai formulat o plângere în luna noiembrie 2015 prin care au solicitat Consiliului local reanalizarea plângerii prealabile.

Deşi Consiliul local a admis parţial plângerea prealabilă, respectiv modificarea încadrării funcţionale a parcelelor din UTR Uliu în UTR Liu, procesul verbal al şedinţei publicat pe site-ul primăriei a arătat că acest lucru a vizat numai trei terenuri din cele cinci pentru care s-a propus modificarea încadrării.

Având în vedere că la şedinţa de Consiliu nu au fost formulate obiecţiuni, reclamanţii susţin că cele două parcele au fost omise dintr-o eroare nefiind prezentate ca admise pentru modificare a încadrării funcţionale aşa cum s-a cerut.

În urma acestei solicitări, judecătorul a primit un refuz din partea Direcţiei de Urbanism ce a susţinut în continuare că pentru al doilea teren nu e posibilă construirea de imobile.

În răspuns s-a dat şi explicaţia pentru care acest lucru nu este posibil şi anume că zona în care se află al doilea teren nu a fost supusă unei operaţiuni de constituire urbanistică.

„Parcela situată pe str. Veseliei cu suprafaţa de 4700 mp, are acces direct din stradă şi caracteristicile corespunzătoare încadrării în UTR Liu. Această parcelă poate fi încadrată în UTR Liu, cu condiţia servituţii de utilitate publică instituită pentru reglementarea drumului.

Construirea pe parcela situată pe str. Veseliei cu suprafaţa de 3400 mp, poate fi făcută doar după urbanizarea zonei PUZ, deoarece zona nu este constituită urbanistic, nu dispune de o reţea stradală suficient dezvoltată, parcelele au dimensiuni foarte diferite, iar zona nu dispune de interes public”, arată reprezentanții primăriei.

Cazul a ajuns pe masa judecătorilor

În luna ianuarie a anului 2016, judecătorul Duşa a decis să dea în judecată Consiliul local.

Prin acţiunea în administrativ contencios s-a solicitat obligarea Consiliului local la adoptarea unei hotărâri prin care să se modifice documentaţia noului PUG pentru terenurile reclamanţilor în sensul includerii imobilelor într-o Unitate Teritorială de Referinţă caracterizată prin funcţiunea rezidenţială.

Motivele expuse de reclamanţi au fost întocmite pe baza faptului că din partea Consiliului local „a avut loc un refuz nejustificat de soluţionare a cererii expuse de proprietarii terenurilor”.

Cei doi mai susţin că încadrarea terenurilor într-o destinaţie agricolă-păşuni, fânaţe etc, îi pune pe proprietari în situaţia de a fi nevoiţi să elaboreze PUZ al întregii zone, dacă vor să ridice vreo construcţie. Acest lucru le creează automat costuri substanţiale.

O altă problemă întâmpinată de clujeni pentru elaborarea unui PUZ sunt condiţiile grele ce trebuie respectate cum ar fi: „Elaborarea şi finanţarea unui PUZ al întregii zone şi obţinerea acordului tuturor proprietarilor din zonă în vederea reparcelării în conformitate cu structura propusă”.

Ca justificare pentru decizia de a nu schimba destinaţia terenurilor, Consiliul local susţine că respectiva zonă nu a trecut printr-o operaţiune de urbanizare şi din această cauză nu se pot efectua construcţii.

„Este adevărat că zona are funcţiune rezidenţială, dar nu a făcut obiectul unei operaţiuni de urbanizare. Drumurile existente sunt foste drumuri de pământ prelucrate din perioada când terenul era situat în extravilan.

Nu există o reţea stradală şi nu are profilul necesar de 12 m stabilit prin PUG”, mai arată reprezentanții primăriei.

Judecătorul a câștigat în instanță

În decembrie 2018, prima instanță, Tribunalul Cluj i-a dat câștig de cauză lui Rareș Dușa.

”Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes a reclamantului. Admite acţiunea formulată şi precizată de reclamant în contradictoriu cu paratul. Obliga pârâtul la adoptarea unei hotărâri prin care să fie modificată parţial HCL 493/22.12.2014 în sensul includerii în UTR Liu a imobilului teren în suprafaţa de 4700 mp. Anulează în parte HCL Cluj-Napoca nr. 493/22.12.2014 în ceea ce priveşte încadrarea funcţională în UTR_Uliu a terenului proprietatea reclamantului cu suprafaţă de 3400 mp. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj”,se arată în soluția pe scurt.

Împotriva acestei soluții, Consiliul local a formulat recurs, iar cauza a fost scoasă de pe rolul Curții de Apel Cluj, dosarul fiind trimis la Curtea de Apel Oradea.

În noiembrie 2019, instanța de la Oradea a respins ca nefondat recursul declarat de Consiliul local, menținând în totalitate soluția Tribunalului Cluj.

Astfel că, prin sentința Tribunalului Cluj, rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului Curții de Apel Oradea, instanța de la Cluj a admis acțiunea reclamantului.

Astfel că a obligat Consiliul Local să modifice documentația ”Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca”, adoptată prin HCL în decembrie 2014, în sensul schimbării încadrării urbanistice a imobilului respectiv într-o unitate de referință.

De când a fost adoptat noul PUG instanţele s-au umplut cu cetăţeni ce vor să îşi construiască pe terenurile ce le deţin, primăria fiind acuzată de adoptarea unui act administrativ nelegal.

Totodată, au fost multe plângeri asupra condiţiilor greu de îndeplinit pentru elaborarea unui PUZ, deoarece acest lucru presupune o expertiză complexă a zonei urbanistice şi mai ales intrarea în legalitate a tuturor construcţiilor din zonă.

Mulţi cetăţeni care sunt împiedicaţi de reglementările noului PUG au ales să construiască pe terenurile loc fără autorizaţii, deoarece ştiu că acest proces implică multe bătăi de cap şi cheltuieli majore.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here