Unul dintre judecătorii care concurează pentru un post la ÎCCJ a pedepsit un abuzator sexual cu pedeapsă cu suspendare pentru că victima, o fetiță de 13 ani, și-a dat consimțământul.
3 de judecători de la Curțile de apel se luptă pentru cele 15 posturi de judecător la Înalta Curte scoase la concurs de CSM. E vorba de 6 posturi la Secția Penală, 5 la Contencios administrativ și fiscal și 4 la Secția civilă. După 15 martie 2023 vor avea loc interviurile în fața comisiei de concurs a CSM.
Printre cei înscriși în concurs se numără chiar Lia Savonea, fosta șefă a CSM și președinte al Curții de Apel București.
Potrivit mai multor magistrați, promovarea la Înalta Curte este un vis mai vechi, neîndeplinit până acum, al Liei Savonea. Ea ar viza chiar postul de președinte al Înaltei Curți, în viitor, au precizat sursele G4media.ro.
Lia Savonea nu a putut promova la ÎCCJ întrucât numele ei a fost asociat cu rețeaua Voicu din justiție. În 2009, procurorii DNA au demantelat o rețea de politicieni, afaceriști și magistrați de la Înalta Curte, coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Acesta a fost condamnat la 7 ani de detenție cu executare pentru corupție.
Potrivit unor surse judiciare, soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, avea cabinetul de avocatură în aceeași clădire cu fostul senator și avocat Cătălin Voicu și cu avocatul Cezar Bivolaru, unul dintre apărătorii lui Marian Vanghelie.
Ajunsă la CSM în 2016, Lia Savonea (foto) a devenit în scurt timp percepută drept eminența cenușie a Consiliului și, în special, a Secțiilor pentru judecători și în materie disciplinară pentru judecători. Aceste secții au decis promovările magistraților în funcții de conducere și sancționarea disciplinară a mai multor magistrați precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu, Crina Muntean, etc.
Lia Savonea a fost considerată liderul grupării antireformiste din CSM care a justificat modificările PSD la legile Jusiției pe vremea lui Dragnea, a impus procurorii Secției speciale și șeful Inspecției judiciare, care au hărțuit magistrații incomozi.
O altă judecătoare care candidează la Înalta Curte, însă la Secția Contecnios, este Laura Andrei, fosta șefă a Tribunalului București, amică cu Lia Savonea și fostă soție a notarului Jean Andrei, condamnat la 2 ani de detenție cu suspendare în dosarul lui Radu Mazăre privind falezele retrocedate ilegal.
Pentru un post de judecător la Contencios, la ÎCCJ, candidează și magistratul de la Curtea de Apel București, Victor Hortolomei, considerat, de asemenea, ca fiind apropiat de Lia Savonea. În vara lui 2018, judecătorul Victor Hortolomei a suspendat regulamentul Inspecției judiciare astfel încât nu s-a mai putut organiza un concurs pentru șefia IJ, situație de care a profitat atunci judecătorul Lucian Netejoru, care a rămas șef interimar.
Un alt judecător controversat care vrea să promoveze la ÎCCJ, la Contencios, este Amer Jabre. În perioada pandemiei, judecătorul Amer Jabre a emis mai multe decizii prin care a anulat ceritificatul verde și obligativitatea purtării măștii și nu a prelungit starea de alertă.
Pentru un post de judecător la Contencios, la ÎCCJ, candidează și judecătorul de la Curtea de Apel Târgu Mureș, Horațius Dumbravă, fost șef al CSM.
Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a lecturat deciziile judecătorești depuse la mapa de concurs de candidații pentru ÎCCJ și a remarcat că unul dintre ei, cu numărul 1015, a emis o sentință excesiv de blândă pentru act sexual cu un minor.
<<Dintre hotărârile depuse de candidați, una mi-a sărit în ochi. E vorba despre un abuzator sexual de copii, în vârstă de 41 de ani, care și-a abuzat nepoata în vârstă de 13 ani. A primit 8 luni de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În apel, procurorul a cerut mai mult, dar judecătorul candidat pentru ICCJ a considerat că pedeapsa a fost corect individualizată în primă instanță.
Halucinantă este însă gândirea judecătorului:
„Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate şi urmare comiterii acesteia dezvoltarea psiho-socială a persoanei vătămate ar putea fi afectată în mod negativ, însă Curtea, reţine, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând nici măcar la cunoştinţa părinţilor cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliţie cu ocazia dispariţiei acesteia de la domiciliu din octombrie (…) când s-a mutat la locuinţa concubinului său, martorul (…) cu care intenţiona să se căsătorească.”
Înțelegeți? Deci copila de 13 ani are și ea partea ei de vină că a fost abuzată de degeneratul ăla, care era și unchiul ei. De ce nu a chemat, domnule, poliția? De ce nu le-a spus nici măcar părinților? Înseamnă că … fapta nu e chiar atât de gravă precum pare, fiind un act sexual „consimțit”, iar o pedeapsă de 8 luni cu suspendare e ok, numai bună să-l îndrepte pe abuzator. Precizarea din hotărâre, că inculpatul s-a dus la victima minoră „după ce consumase băuturi alcoolice la un bar din localitate”, nu a atras atenția, că doar actul era „consimțit”.
Judecătorul acesta, care nu a înțeles nimic din trauma prin care a trecut acel copil, care nu a avut pic de empatie pentru victimă, vrea să promoveze acum la ICCJ, judecător suprem>>, a scris pe Facebook Stelian Ion. Fostul ministru a precizat că a depus în termen legal la CSM observații față de această candidatură.
În noiembrie 2019, pe atunci președinte al CSM, judecătoarea Lia Savonea a cerut Inspecţiei Judiciare să cerceteze modul în care un articol de presă, în care se arăta că trei din patru infracţiuni sexuale comise asupra copiilor sunt încadrate de instanţe româneşti ca acte consimţite de victime, afectează independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, arată g4media.ro.
