Un judecator clujean refuza “darul otravit”
Judecatorul Curtii de Apel Cluj, Dana Garbovan, atrage atentia ca Legea raspunderii magistratilor, lege pe care Guvernul Boc si-a asumat-o la sfarsitul saptamanii trecute este un “dar otravit” facut justitiabililor. Aceasta Lege, initiata Ministerul Justitiei, este considerata de magistrati ca fiind abuziva si incompleta, iar la in primele zile ale acestei luni, Camera Deputatilor a respins legea. Cu toate acestea, Emil Boc a angajat raspunderea Guvernamentala pentru punerea legii in aplicare.
Magistratul clujean Dana Garbovan, fost sef al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) spune ca legea raspunderii magistratilor, initiata de Ministerul Justitiei si ministrul Catalin Predoiu, va avea un efect invers decat cel scontat, adica de a responsabiliza magistratii in hotararile pe care le vor da pe viitor. “Desi proiectul putea fi unul bun, chiar foarte bun, exista mai multe puncte slabe, doua dintre ele fiind insa atat de grave, in opinia mea, incat proiectul, daca va deveni lege, va avea efecte opuse celor aratate de initiatorul sau. Nu vom avea o justitie responsabila si puternica, ci o justitie slaba si, paradoxal, iresponsabila, pentru ca centrul de decizie in cauze sensibile si dificile va putea fi mutat de la judecator la alte institutii”, spune magistratul clujean.
Garbovan specifica, printre problemele acestui proiect legislativ, ca intr-un proces, partea adversa ar putea folosi nejustificat si abuziv viitoarea lege.
“O prima problema e legata de raspunderea judecatorului pentru erorile grave,
nescuzabile, in aplicarea legii procesuale si materiale. Desigur, societatea civila si justitiabilii,
nemultumiti de performantele justitiei, vor saluta initiativa. Este insa un dar otravit. Un exemplu cred ca ar fi relevant. Nu este prevazuta nicaieri in proiect conditia ca procesul sa fie solutionat irevocabil inainte de cercetarea si, eventual, sanctionarea disciplinara a judecatorului cauzei. Aceasta inseamna ca, daca dumneavoastra ati castigat procesul in prima etapa, partea adversa poate considera aceasta ca fiind rezultatul unei erori grosolane in aplicarea legii. Paralel cu exercitarea caii de atac se va adresa inspectiei judiciare cerand sanctionarea judecatorului fondului. Si iata ca se declanseaza un control dublu asupra modului de aplicare a legii. Unul firesc, jurisdictional, in care dumneavoastra va puteti prezenta argumentele si sustine cauza, si unul administrativ, unde nu aveti acces si deci, nici sansa de a va apara. Nu sunteti judecat dumneavoastra, ci judecatorul care v-a dat castig de cauza, dar solutia din procesul administrativ va afecta soarta procesului. Daca judecatorul e sanctionat inainte de a fi
solutionat apelul sau recursul, judecatorii din calea de atac vor fi influentati fara indoiala de
aceasta. Daca e sanctionat ulterior ramanerii irevocabile a hotararii, va atrage revizuirea acesteia. Am mari indoieli ca judecatorii din caile de atac vor mentine interpretarea si aplicarea legii care v-au fost favorabile la fond, cata vreme in procesul administrativ paralel s-a decis ca aceasta constituie o abatere disciplinara. Si uite asa deveniti parte intr-un proces in care nici accesul la un tribunal independent, nici dreptul dumneavoastra la aparare nu mai sunt garantate”, explica Dana Garbovan.
Justitia in pericol de a fi virusata
Magistratul clujean continua prin a atrage atentia asupra faptului ca magistratii vor intra in degringolada din cauza faptului ca, sub sanctiunea acestei legi, vor fi pusi sa respecte ad litteram o serie de aspecte abstracte la deciziilor emise de Curtea Constitutionala sau Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dana Garbovan este de parere ca hotararile acestor instante trebuiesc respectate, iar punerea lor in aplicare trebuie sa fie in concordanta cu fiecare situatie in parte si nu “orbeste”.
“A doua problema este legata de reglementarea ca abatere disciplinara a incalcarii
deciziilor Curtii Constitutionale si a deciziilor in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cele doua tipuri de decizii sunt obligatorii potrivit legii si e firesc ca ele sa fie respectate de judecatori. Dar situatia nu este atat de simpla si lipsita de nuante. In controlul de constitutionalitate, Curtea examineaza o lege in ansamblul sau, verificand concordanta sa cu Constitutia, inclusiv prin prisma respectarii tratatelor internationale din domeniul drepturilor omului. Dar o lege produce efecte diferite in raport de situatia particulara a fiecarui cetatean, care reclama incalcare efectiva a unui drept fundamental al sau din aceasta perspectiva. O buna prietena facea o analogie excelenta: Curtea Constitutionala e Comisia de Aprobare
a Medicamentelor. Judecatorul de scaun e medicul curant. Comisia aproba un medicament si
acesta intra pe piata. Asta nu inseamna ca el va fi automat administrat tuturor bolnavilor, ci
medicul va verifica, in fiecare caz in parte, daca medicamentul e recomandabil bolnavului. Un
medicament ce salveaza mii de vieti poate sa si ucida. O lege constitutionala poate avea ca efect incalcarea unui drept fundamental al unui cetatean aflat intr-o situatie speciala, iar judecatorul trebuie lasat sa faca acest control si sa restabileasca dreptul acolo unde acesta este incalcat. Amintesc doar cateva exemple deja celebre: arestarea de catre procuror, recursul in anulare, ascultarile telefonice, protejarea sediului profesional in temeiul art.8 CEDO. Obligat sa aplice automat deciziile CC, judecatorul este obligat sa incalce drepturi fundamentale”, considera judecatorul Curtii de Apel Cluj, Dana Garbovan.
Legea “marului otravit”
Ministrul Catalin Predoiu a incercat sa impuna promovarea acestui proiect legislativ si in urma cu cativa ani, cand a cerut avizul consultativ fostilor membri ai CSM. Din nefericire pentru el, vechea conducere CSM s-a tinut tare si nu si-a dat avizul pentru acest proiect. Pentru ca si acum a intampinat probleme, lui Predoiu i-a sarit in ajutor Emil Boc care si-a angajat raspunderea pentru aceasta lege. In linii generale, proiectul de lege va oferi posibilitatea justitiabilului sa puna sub semnul intrebarii o solutie emisa de un judecator. Nemultumirea magistratilor consta in faptul ca li se pune sub semnul intrebarii rationamentul si echitabilitatea in baza carora au decis intr-un proces. Judecatorii accepta ca pot fi trasi la raspundere daca li se dovedeste reaua-credinta, nemotivarea unei hotarari, sustragerea unor probe sau neanalizarea lor, dar nu sunt de acord cu atragerea raspunderii pentru modul in care ei interpreteaza legea.
Solutie periculoasa: declinarea raspunderii
“Solutia cea mai simpla pentru judecator de a se proteja va fi aceea de a-si declina raspunderea. Noul cod civil a intrat in vigoare, alte trei coduri vor intra in vigoare in perioada urmatoare. Codul muncii, legislatia asigurarilor sociale au fost deja modificate. O legislatie noua ce ar trebui consolidata, interpretata , dezvoltata de o jurisprudenta curajoasa. Dar vor risca judecatorii aplicarea unei sanctiuni cand este mult mai simplu si mai sigur fie sa aplici rigid litera legii, fie sa sesizezi Curtea Constitutionala, pentru a face un control al respectarii drepturilor omului, sau Inalta Curtea de Casatie si Justitie, pentru interpretarea legii, in temeiul noului cod de procedura civila, si sa iti bazezi decizia nu pe cunostinte si constiinta, ci pe deciziile altor foruri?”, Dana Garbovan, judecator in cadrul Curtii de Apel Cluj
Razvan Robu
