Șapte membri CMS, printre care și judecătorul clujean Andrea Chiș alături de Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac și Cristian Ban, au refuzat să participe la ședința plenului în semn de protest față de desemnarea judecătorului Bogdan Mateescu ca președinte interimar.

Până la urmă, s-a ajuns la concluzia că, în lipsa unei ședințe de plen, președintele interimar al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu, să trimită la Senat o adresă pentru validarea supleantului Marian Budă ca membru CSM.

În ședința de plen de azi urma să se valideze mandatul supleantului judecător Marian Budă în locul judecătoarei Marian Ghena, care s-a pensionat. Potrivit unor surse judiciare, judecătorul mason Marian Budă este în cărți pentru a fi noul președinte CSM.

Până la urmă, plenul nu a mai avut loc din lipsă de cvorum. Judecătorii protestatari nu participă nici la Secția pentru judecători a CSM, unde au loc interviurile pentru posturile de judecător la Înalta Curte. Ședința Secției pentru judecători are loc întrucât ministrul Justiței, Călălin Predoiu, asigură cvorumul.

Azi, eu și colegii judecători Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și colegii procurori Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban, am ales să nu participăm la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar, ulterior, eu și colegii judecători enumerați nu am participat nici la ședința Secției de judecători. Ședința Plenului nu a mai avut loc pentru lipsă de cvorum, iar ședința Secției de judecători a avut loc cu participarea Ministrului Justiției, care a asigurat cvorumul, dânsul neparticipând și la ședința Plenului.

Ședința Plenului nu a avut loc azi datorită celor care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar.

Am cerut intrarea în legalitate prin exercitarea de către vicepreședintele a atribuției de conducere a ședinței Plenului și de alegere a unui președinte de ședință în cazul ședinței Secției pentru judecători, președinte de ședință care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, însă am fost refuzați. Majoritatea a refuzat să aplice legea”, a scris judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM, pe o rețea de socializare.

Azi, o minoritate de 7 membri ai Plenului, reprezentând jumătate din membri aleși, precum și de 4 membri din cei 9 membri aleși ai Secției de judecători, am refuzat să întărim și să perpetuăm o nelegalitate comisă prin Hotărârea nr. 211/16.12.2021, decisă de o majoritate foarte strânsă din Plenul CSM, de desemnare a unui președinte interimar, contrar Constituției României și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Participarea la o ședință condusă de un președinte nelegitim lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții.

Legiuitorul nu și-a putut imagina o situație care nu s-a ivit vreodată în istoria consiliilor judiciare din România, respectiv că judecătorii membri ai consiliului ar putea refuza să aleagă un președinte dintre cei care au capacitatea legală de a ocupa această poziție, dorind să prezerve o situație de putere dobândită de o majoritate.
Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reînnoit, conform Constituției, situându-se, așadar, în afara limitelor legii și a Constituției.

Legea de organizare a Consiliului conține reglementări legate de lipsa președintelui, art. 24 alin. (5) prevăzând în mod expres că vicepreședintele poate exercita toate atribuțiile acestuia enumerate de alin. (3), inclusiv pe aceea de sesizare a Curții Constituționale cu un conflict de natură constituțională. Președintele, ca și vicepreședintele, sunt desemnați în aceeași modalitate, putând îndeplini aceleași atribuții și, în concepția legiuitorului, vicepreședintele îndeplinind toate atribuțiile președintelui în caz de absență a acestuia, indiferent că ea este temporară sau funcția este vacantă.

Separarea carierelor nu justifică și nu permite desemnare unui președinte interimar al Plenului, pentru Secția de judecători existând text ce permite alegerea unui președinte de ședință.

Ceea ce a făcut majoritatea din Secția de judecători a fost să păstreze în rândurile ei o atribuție pe care nici unul dintre cei ce fac parte din ea nu o mai putea exercita conform Constituției.

Nu este o vacanță a funcției, ci un blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control.

În cazul numirii unor judecători la ÎCCJ în aceste condiții (conform ordinii de zi a Secției pentru judecători), se pun sub semnul întrebării nu doar carierele acestor colegi, ci și hotărârile pe care le vor pronunța în viitor. Nu putem nicidecum să acceptăm o astfel de situație. Unii dintre noi am semnalat asta și în cazul numirii inspectorului șef interimar prin OUG, iar Hotărârea din 18 mai 2021 a CJUE a confirmat temerile noastre.

Opinia majoritară creează un precedent de interpretare periculos și inacceptabil, pentru că, dacă Plenul, prin aceeași majoritate, ar vota, din diverse motive, în sensul că nu dorește organizarea unor alegeri pentru noul CSM, membrii neputând fi obligați să voteze altceva decât le dictează propria convingere, am rămâne cu toții interimari prin propria noastră voință dincolo de durata constituțională a mandatului.

În afara nelegalei conduceri a ședinței Plenului de azi, Plenul a fost și nelegal convocat raportat la dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 republicată, care, în alin. (1) debutează cu obligația Plenului de a organiza alegeri pentru locul rămas vacant. Interimatul este o chestiune subsidiară, organizatorică, necesară funcționării Consiliului până la refacerea numărului de membri.

Pentru pregătirea unei astfel de ședințe, este necesară discutarea aspectelor organizatorice în Comisia 1 comună, având în vedere dispozițiile Legii nr. 317/2004 și ale Regulamentului vizând această chestiune (art. 33 din Regulament reglementând expres aplicarea acestuia și pentru desemnarea candidaților în situația în care devine vacantă o funcție de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii). Președintele al cărui mandat a expirat nu a respectat nici dispozițiile privind pregătirea Plenului.

Mai mult decât atât, un interimar, la rândul său, poate fi numit doar cu acceptul său, fiind vorba despre un rest de mandat și este nevoie de discutarea acestui aspect organizatoric în ședința pregătitoare a Plenului pentru alegeri. Din materialul pus la dispoziția membrilor Plenului, nu rezultă existența acestui acord.

Majoritatea din Plen a dovedit încă o dată că interpretarea legii este conjuncturală, apreciind că nu e nevoie de hotărârea Plenului dacă nu a fost cvorum, ci este suficient actul administrativ al președintelui.

Gestul nostru este menit să readucă normalitatea și legalitatea în funcționarea Consiliului”, a arătat judecătoarea Chiș.

Desemnarea judecătorului Bogdan Mateescu ca președinte interimar al Consiliului după expirarea mandatului acestuia la data de 6 ianuarie 2022 este considerată ”neconformă cu prevederile constituţionale şi legale şi generează o serie de vulnerabilităţi, cu importante consecinţe pe planul tuturor raporturilor şi relaţiilor în care se manifestă Consiliul Superior al Magistraturii”, consideră și judecătoarele Gabriel Baltag și Evelina Oprina. Detalii aici.

Context. În decembrie 2021, plenul CSM a decis să prelungească mandatul șefului CSM, Bogdan Mateescu, după 6 ianuarie 2022, dacă până la acea dată nu a fost ales un alt președinte. Aceasta după ce, Secția pentru judecători a CSM a decis să respingă candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag.

Între timp, judecătoarea CSM Mariana Ghena s-a pensionat și în locul ei va intra în Consiliul supleantul Marian Budă de la Înalta Curte. Potrivit unor surse judiciare, acesta este în cărți pentru a fi noul președinte CSM.

2 COMENTARII

  1. Uitati ce fac acesti oameni pe BANII ROMANILOR. dupa CE CA SUNT PLATITI REGESTE(cred ca cel mai bine din Europa) li se maresc SALARIILE SI PENSIILE CU 20%, cu 14.8 % peste rata inflatiei, si care in 10 ani sunt milionari in euro probabil de la STAT, se constituie in grupuri de interese si blocheaza institutii ale statului. DE CE S-A DESFIINTAT SIPA ca nu se mai intampla asa ceva..isi vedeau de lungul nasului!! ARISTOCRATIA BUGETARA! numai in Romania!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here