Un magistrat clujean cu dedicație! A judecat degeaba 8 ani un milionar clujean pentru corupție și nu s-a supărat!

Asta înseamnă să fii magistrat dedicat meseriei: să îl judeci degeaba, timp de 8 ani de zile, pe milionarul clujean Călin Mitică pentru corupție, să îl scapi pe motiv de prescripție, apoi să se ajungă la concluzia că nu ai făcut decât să bați apa în piuă pentru că nu erai specializată pe fapte de corupție și fii în continuare judecătoare, fără să te superi nici măcar o secundă! Este vorba despre judecătoarea Badea Cristina Maria a cărei sentință a fost declarată nulă de Curtea de Apel Cluj. Astfel, procesul lui Mitică va fi reluat și finalizat la calendele grecești.

Curtea de Apel Cluj nu i-a dat satisfacția unei finalizări omului de afaceri Călin Mitică, trimis în judecată în august 2015 pentru fapte de corupție.

Judecătoarele PETRE Anamaria și MOLDOVAN Daniela Anca, de la Curtea de Apel Cluj, au decis că procesul trebuie reluat de la zero, inclusiv procedura de cameră preliminară. Motivul pentru care cele două judecătoare au ajuns la acest verdict a fost pentru că judecătoarea de fond, BADEA Cristina Maria, nu ar fi fost specializată pe judecarea faptelor de corupție. Nimeni nu știe dacă judecătoarea Badea știa sau nu că ar trebui să aibă aceste competențe, odată ce i-a fost atribuită judecarea dosarului. Nimeni, poate în afară de ea, nu știe de ce nu s-a recuzat pe motiv că nu are competențele necesare. O mână de oameni ar fi putut ști dacă Badea este sau nu specializată, deoarece mapa profesională a unui magistrat ar caracter secret. Cu toate aceste necunoscute, după 8 ani de procese, în care avocații lui Mitică s-au dat peste cap să tergiverseze cât mai mult judecarea dosarului, Badea a decis că nu poate să îl condamne pe Mitică. 

Cu alte cuvinte, întreg procesul a fost un „concurs de împrejurări” care a avut ca finalitate faptul că milionarul clujean a scăpat de pușcărie.

Soluția pe scurt a Tribunalului Cluj a decis după 108 termene și opt ani de proces, că fapta de dare de mită de care Călin Mitică era acuzat s-a prescris.

Însă, Curtea de Apel Cluj a decis să anuleze acest verdict.

”(…) Constată nulitatea absolută a întregii proceduri desfăşurate în primă instanţă, inclusiv a procedurii de cameră preliminară (cu excepţia procedurilor referitoare la măsurile asigurătorii), iar, în consecinţă, în temeiul art. 280 alin. (2) din Codul de procedură penală, desfiinţează actele îndeplinite în primă instanţă, inclusiv sentinţa penală apelată (cu excepţia dispoziţiilor referitoare la măsurile asigurătorii) şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe. În temeiul art. 424 alin. (4) C.pr.pen., raportat la art. 386^1 C.pr.pen., stabileşte ca reluarea cauzei să aibă loc din procedura de cameră preliminară”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței.

Practic, este interesantă modalitatea justiției de a afla adevărul în acest dosar: după 8 ani, inculpații și martorii vor trebui reaudiați, iar judecătorii se așteaptă ca memoria lor să fie la fel de proaspătă, ca în 2015.

Justiția care se mulează pe formele inculpatului

Despre problema completurilor specializate din instanțele clujene se știe tocmai din 2014. 

La Tribunalul Cluj, între anii 2007 și 2013, colegiul de conducere a dispus formarea unor completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupție, însă, din 2004, după reorganizarea judiciară a instanțelor, această decizie nu a mai fost luată. Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Penal, din 3 februarie 2014 se reconfigurează completurile secţiei penale sub denumirile din noua legislaţie, astfel că nu se mai înfiinţează completuri specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie.

În această ordine de idei există au existat mai multe voci din sistemul judiciar care au atras atenția asupra faptului că în dosarele de corupție ar fi iminentă declararea sentințelor drept nule, fapt care ar duce la rejudecarea cauzelor însă din stadiul de fond. 

Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei. Chiar dacă nu a fost judecat de un magistrat specializat pe fapte de corupție, dosarul lui a rămas cu această soluție. 

Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol, fiind rejudecat la Timișoara.

Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv și a făcut pușcărie. Acum se află în libertate, iar pe parcursul proceselor nimeni nu a sesizat problema completurilor nespecializate.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție.  A fost condamnat, iar acum se află în pușcărie. Nici în cazul nu a contat că judecătorii nu erau specializați pe judecarea faptelor de corupție.

Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei. Nici în acest caz nu a contat specializarea completului de judecată. 

Se pare că această cerință, a specializării judecătorului, este extrem de laxă în unele situații, dar intransigentă în altele, după cum e norocul inculpatului.

Completuri specializate

Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”. Legea nu face, așadar, nicio distincție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităților Europene.

Ce spune legea despre completurile specializate

Potrivit LEGII nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție, Articolul 29 (1) Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate.

Potrivit LEGII nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Articolul 29 va avea următorul cuprins:

„Art. 29. – (1) Pentru judecarea în prima instanţa a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate.

(2) La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completurile specializate sunt formate din 2 judecători.”