Patru persoane sunt judecate la Tribunalul Timiş într-un dosar DIICOT în care procurorii acuză constituirea unui grup infracţional specializat în trafic de celule. Personajul cheie al dosarului este medicul grec Giatras Kostantinos, acuzat de practici ilegale în domeniul reproducerii umane asistate.
Giatras Kostantinos, specialist în fertilizare in vitro şi fondator al Spitalului Athena din Timişoara, este inculpat într-un dosar DIICOT aflat pe rolul Tribunalului Timiş, fiind acuzat că a recurs la practici ilegale pentru a face bani din dorinţa femeilor infertile de a avea copii. În acelaşi dosar sunt judecate alte trei persoane: Pappa Chariklea (cetăţean grec) – biolog, Stelea Lavinia – medic ginecolog şi Daniela Ciontu – medic biolog.
Contracte la notar cu mamele surogat
Rechizitoriul procurorilor DIICOT arată că activitatea infracţională a grupului de medici care lucra în „fabrica de copii” de la Timişoara era structurată pe trei paliere. Una dintre acţiunile ilegale de la Athena, susţin procurorii, era organizarea unor activităţi de prelevare şi transplant de celule umane (ovocite) utilizate pentru fertilizarea in vitro cu mama purtătoare. Procurorii au reuşit să obţină acte notariale din care reiese că în 13 cazuri s-a făcut fertilizarea in vitro a unor mame surogat.
Anchetatorii au suspiciuni că au fost mult mai multe cazuri, dar acestea nu au putut fi probate pentru că unele dintre paciente sunt din afara ţării, dar şi pentru că o parte a bazei de date a clinicii a fost ştearsă. Din cele 13 cazuri pentru care s-au găsit acte notariale reiese că mamele surogat s-au angajat ca după naştere să predea copilul familiei pentru care a născut, urmând ca ulterior să se facă şi demersuri prin care copilul să fie trecut pe numele mamei biologice, în acte figurând ca mamă cea care l-a născut. DIICOT arată că naşterea cu mamă surogat nu este reglementată în România, iar procedura a fost realizată de echipa condusă de medicul grec încălcând mai multe prevederi legale.
Elevă plătită să doneze ovocite
Al doilea palier al acuzaţiilor DIICOT vizează racolarea unor tinere cărora li s-au achitat sume de bani pentru a dona ovocite folosite ulterior pentru fertilizarea in vitro a altor femei. Procurorii susţin că practica este ilegală, legea prevăzând că „donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origină umană nu pot face obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură”. Procurorii au reuşit să identifice două cazuri de tinere, o studentă de 19 ani şi o tânără de 18 ani, elevă în clasa a XII-a, care au fost plătite cu câte 300 de euro pentru ovocitele donate în vedere utilizării lor în cadrul unor proceduri de fertilizare in vitro.
Material genetic rămas nefolosit era reutilizat
Potrivit DIICOT, al treilea palier al activităţii infracţionale a echipei conduse de medicul grec vizează utilizarea frauduloasă a ovocitelor prelevate de la paciente care au recurs la procedura de fertilizare in vitro. Concret, procurorii DIICOT susţin că material genetic, recoltat de la anumite paciente, rămas nefolosit, a fost utilizat pentru fertilizarea in vitro a altor femei, de la care nu au fost recoltate suficiente ovocite sau ovocitele recoltate nu erau de calitate.
Procurorii susţin că în aceste cazuri, nici pacientele de la care s-au prelevat ovocite, nici beneficiarele nu erau informate cu privire la destinaţia sau provenienţa ovocitelor. „Au fost probate în mod cert un număr de 16 cazuri de astfel de procedure de prelevare de ovocite şi un număr de 12 cazuri de astfel de transplanturi”, susţin procurorii DIICOT, care îşi susţin acuzaţiile atât prin înscrisuri, cât şi prin mărturii. În rechizitoriu sunt prezentate cazurile a trei copii, dintre care doi gemeni, născuţi ca urmare a unor proceduri de fertilizare in vitro cu material genetic prelevat de la femei care nu şi-au dat consimţământul în acest sens.
Ce susține avocatul medicului grec
Arcadie Anastasescu, avocatul medicului grec acuzat în dosarul DIICOT, a declarat pentru „Adevărul” că procurorii au reţinut ca infracţiune traficul de celule, invocând legea care reglementează transplantul de organe şi ţesuturi, căruia îi este asimilat şi transferul de celule. Potrivit avocatului, singura acuzaţie care s-ar încadra la traficul de celule este cea referitoare la plata unor donatoare de ovocite. În rest, susţine avocatul lui Giatras, faptele nu sunt prevăzute de legislaţia penală din România.
„Nici recurgerea la mamele surogat nu intră în noţiunea de trafic de celule, dar şi acelea fac parte din obiectul acuzaţiei, procurorul pornind de la ideea greşită, spunem noi, că dacă procedurile acestea nu sunt reglementate parcurgerea lor este în afara legii, ceea ce în material dreptului penal nu se poate. Pentru ca o faptă să fie infracţiune, trebuie să fie prevăzută de legea penală”, a declarat Arcadie Anastasescu. Procesul continuă la Tribunalul Timiş, unde vor fi audiate zeci de familii care au intrat în contact cu medicul grec şi echipa condusă de acesta, potrivit adevărul.ro
