Un milionar are interzis la imobiliarele din Cluj Napoca

După ce a gafat cu ”hotelul sicriu” pe care îl construiește în centrul municipiului Cluj Napoca, Emil Boc l-a ras de la inimă pe milionarul sibian Dumitru Ghișe. Este a treia oară când comisia de urbanism îi amână lui Ghișe proiectul construcției unui bloc în zona străzii Frunzișului. Este vorba despre un bloc cu cinci etaje. Prima dată proiectul a fost respins ca urmare a faptului că vecinii erau nemulțumiți; însă, în urbanismul administrației clujene, contestațiile vecinilor nemulțumiți de proiectele imobiliare sunt luate în seamă doar atunci când ele coincid cu intențiile reale ale membrilor comisiei de a da un aviz pozitiv sau nu.

 În cea mai recentă ședință a comisiei locale proiectul de construcție a unui ansamblu pe strada str. Frunzișului – str. Observatorului 133 din cartierul Zorilor a fost amânat din nou. Beneficiarul investiției este firma Pritax Invest, care îi aparține milionarului sibian Dumitru Ghișe. Nu este prima dată când proiectul este prezentat urbaniștilor primăriei. Prima dată a fost respins pe motiv că vecinii au fost nemulțumiți de modalitatea în care au fost gândite drumul de acces la bloc și locurile de parcare. Ulterior, urbaniștii primăriei clujene au amânat discutarea lui.

Pe o suprafață de 3.300 Ghișe cere să facă un bloc (1-3S)+P+4E+1R.

”Având în vedere modul de dezvoltare pe structuri parcelare și regulament local de urbanism, se impun local deschideri în frontul străzii, retragerea față de cele doua limite laterale va fi mai mare sau egală cu 4,50 m. Retragerea faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu jumătate din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 6,00 m. Este admisă retragerea în trepte, cu condiţia asigurării la fiecare cornişă sau atic intermediar a regulii de retragere menţionate mai sus”, arată prezentarea proiectului.

Din cauza problemelor de trafic pe care le-ar fi putut genera, proiectul a fost respins în octombrie anul trecut.

Acum, propunerea arhitecților constă ”realizarea unui acces carosabil din strada Frunzișului în partea de nord vest a parcelei, acces pentru subsoluri/parcaje. Pentru rezolvarea accesului se propune realizarea unei benzi suplimentare de accelerare / decelerare la frontul parcelei care a generat PUZ. Din spațiul public, se va asigura un acces pietonal la parcela. In interiorul parcelei, accesele pietonale in clădire vor fi separate pe funcțiuni: un acces pentru locatari și acces separat pentru funcțiunile terțiare.  Împrejurul construcției se va realiza un trotuar cu lățime variabilă”.

Urbaniștii primăriei le-au cerut proiectanților să asigure o bandă pentru intrare graduală pe strada Frunzișului, mai ales că blocul propus este imediat după curbă, iar mașinile circulă uneori acolo fără să respecte limitele de viteză. Singurele puncte de acces pe strada Frunzișului sunt amplasate în cele două capete ale străzii, prin sensul giratoriu de pe strada Observatorului și cel de pe str. Câmpului.

Viață de milionar! Doi ani și jumătate de bulău pentru o fraudă de 46,8 milioane euro

Această afacere imobiliară îi aparține lui Dumitru Ghișe, unul dintre milionarii din Sibiu, care a fost eliberat din Penitenciarul de la Aiud spre finele lunii septembrie anul trecut. El a fost condamnat la 7 ani de pușcărie în Dosarul Motorina, dar a fost eliberat condiționat.

Inițial, cererea de eliberare a fost respinsă de către Judecătoria Aiud. Ghișe a contestat soluția și instanța superioară i-a admis cererea.

”Admite cererea formulată de petentul Ghişe Pavel Dumitru şi, în baza art. 587 Cpp rap. la art. 59 Cp din 1969, dispune liberarea condiţionată a condamnatului Ghişe Pavel Dumitru (…) şi punerea, de îndată, în libertate a susnumitului”, se arată în hotărârea definitivă dată în cursul zilei de marți, 21 septembrie.

Liberarea condiționată a lui Ghișe vine după executarea a doi ani și cinci luni din pedeapsa de șapte ani,

Dumitru Pavel Ghișe a fost condamnat în așa-numitul ”Dosar Motorina” prin hotărârea dată în 15 aprilie 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție a României, într-un dosar trimis în fața judecătorilor de către procurori din 2014.  Alături de Ghișe, aceeași pedeapsă a mai primit-o și medieșeanul Ioan Ovidiu Moldovan. Cei doi au fost condamnați pentru constituirea unu grup infracțional organizat și evaziune fiscală, fraudând bugetul României cu aproape 210 milioane de lei (echivalentul a 46,8 milioane de euro la data trimiterii în judecată). Alături de ei, au mai fost condamnați la închisoare cu executare alți nouă oameni de afaceri, cu pedepse cuprinse doi ani și șapte ani și jumătate de închisoare.

Rețeta celor condamnați în acest dosar era ”simplă”: cumpărau combustibil fără plata accizei, combustibil destinat exportului sau unor antrepozite fiscale care, de asemenea, funcționau în regim suspensiv de plată a accizei și TVA-ului (antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale). Doar că acești combustibili nu părăseau niciodată țara și nici nu ajungeau în invocatele antrepozite, ci erau livrați direct benzinarilor, printre care și cei din Sibiu.

În lanțul firmelor prin care erau plimbate, în acte, cantitățile impresionante de motorină existau numeroase companii trecute pe numele unor oameni ai străzii.

Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau „palierul de protecţie”, precum şi de Mariana Vrînceanu, Nicolae Belba, Lucian Ionescu, „care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În sentința de condamnare, Ghișe, Moldovan, Blejnar și toți ceilalți inculpați din dosar au fost obligați și la plata a peste 242 de milioane de lei, calculate de Fisc drept obligații către bugetul de stat și dobânzi. Mai mult, firmele prin care sibienii Ghișe și Moldovan au fost implicați în grupul infracțional (Ana Oil SRL și, respectiv, Benzoil SRL) au fost obligate la plata unor amenzi penale de 700.000 de lei și urmează a fi dizolvate.

Milionarul a șuntat comisia monumentelor istorice

În urmă cu mai mulți ani, Primăria Cluj Napoca a emis, pe locul unde a fost prima grădină botanică a municipiului Cluj Napoca, în curtea palatului Bethlen de pe strada Avram Iancu, o autorizație de construcție pentru edificarea unui hotel. Însă, la lucrările de excavare au fost descoperite mai multe vestigii arheologice care nu au fost conservate sau inventariate. Administrația locală a fost informată de această situație, dar Emil Boc era prins în evenimentul Untold, așa că primăria nu a făcut nimic.

Proiectul nu a primit avizul Comisiei Zonale Monumente Istorice, iar beneficiarii investiției au cerut avizele direct Ministerului Culturii care a dat undă verde proiectul. 

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a respins proiectul de construcţie a hotelului de patru ori, în octombrie 2005, iulie 2006, iunie 2007 şi septembrie 2008. De fiecare dată, Dumitru Ghişe a schimbat proiectantul şi până la urmă a cerut aprobare direct de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, de unde l-a și primit.

Hotelul respectiv este edificat de patronul Golden Tulip, afaceristul Dumitru Ghișe, prin intermediul lui Dumitru Rodeanu, care este socrul omului de afaceri. Rodeanu este veteran de război şi nu plăteşte taxe şi impozite. Ghişe mai deţine două hoteluri în Sibiu şi Cluj.

Prima grădină botanică a Clujului tăiată pentru un hotel

În urmă cu 300 de ani, contesa Bethlen a construit aici prima grădină botanică a oraşului. Parcul şi palatal sunt monumente medievale, dar reprezintă şi un spaţiu verde rar întâlnit în centrul Clujului. Imobilul a aparţinut familiei conţilor maghiari Bethlen, iar în timpul naţionalizării, urmaşa acestora, contesa Sarolta Bethlen-Nemeş, a decis să doneze casa şi grădina Academiei Române. Aceasta a pus două condiţii, ca imobilul şi terenul să fie folosite de Academie şi de cercetătorii acesteia, iar ea să poată locui în casă până la moarte, care a survenit în 1991. Acum câţiva ani, însă, grădina a ajuns în proprietatea Danei Margareta Moraru Pop, care a vândut-o mai apoi lui Dumitru Ghişe.

Casa de pe Kogălniceanu este monument istoric de categoria A şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei Bethlen. Grădina, cu o suprafaţă de 1222 de metri pătraţi, a fost amenajată în stil japonez. Au fost plantaţi arbori şi arbuşti aduşi din Orient care au fost tăiați pentru a face loc hotelului.