
Un bărbat nevăzător a vrut un card eMAG. A primit umilință, refuzuri absurde și dispreț. CNCD? O instituție de decor.
Emanuel Șelaru, un bărbat nevăzător din Florești a avut tupeul să creadă că poate obține un card de cumpărături eMAG de la Raiffeisen Bank ca orice client obișnuit. Optimismul lui a fost rapid zdrobit de filiala băncii din Florești, unde regulile băncii se aplică aparent selectiv, după criterii necunoscute până acum.
Online, totul a mers strună, cererea a fost aprobată fără probleme. Dar când Emanuel a avut imprudența de a se prezenta fizic la agenție, realitatea crudă i-a fost servită rece: „Nu putem să vă dăm cardul pentru că sunteți nevăzător”.
Deși reprezentanții centrali ai Raiffeisen Bank i-au confirmat în scris că poate accesa serviciile bancare exact ca orice alt client, agenția din Florești a impus condiții speciale, cerând o procură notarială și trimițând un email către departamentul juridic, tergiversând procesul fără o justificare reală. Mai mult, când a încercat să își explice drepturile, a fost întâmpinat cu replici sfidătoare, una dintre ele fiind: „Cum ați fi vrut să vă ajutăm, să vă dăm afară?”.
Ai un handicap? Fă o procură, că doar nu poți fi independent!
Deși banca i-a confirmat oficial, prin scrisori frumos formulate, că poate accesa aceleași servicii ca orice alt client, agenția din Florești s-a crezut stat în stat și a decis altceva: Emanuel trebuia să aducă o procură notarială. Adică un act care să demonstreze că o altă persoană are dreptul să ia decizii financiare în locul lui.
Pentru că, desigur, dacă nu vezi, e clar că nu poți lua decizii și ești un pericol pentru băncile mondiale!
Dialoguri memorabile: „Cum ați fi vrut să vă ajutăm, să vă dăm afară?”
Când Emanuel a încercat să își susțină drepturile și să explice că nu există nicio prevedere legală care să impună asemenea restricții, a fost tratat cu superioritatea specifică funcționarilor convinși că dețin cheia universului.
„Cum ați fi vrut să vă ajutăm, să vă dăm afară?”, i-a replicat un angajat. Așa că Emanuel nu doar că a fost refuzat, dar a fost tratat ca un deranj inutil, care ar fi trebuit scos afară pe ușă.
Raiffeisen se scuză, dar nu explică nimic
Presat de plângeri și reacții, Raiffeisen a emis un comunicat clasic, din categoria „vă mulțumim că ne-ați scris, vom analiza situația, bla bla bla”. Banca a promis că va lua măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.
Singura problemă e că nu a explicat nici până azi de ce agenția Florești i-a cerut lui Emanuel acte suplimentare, pe care clienții văzători nu trebuie să le prezinte.
CNCD, instituția decorativă a statului român
Când Emanuel a apelat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), se aștepta la un minim de justiție. Naivitate maximă! CNCD nici măcar nu s-a sinchisit să dea un răspuns în termenul de 90 de zile.
Mai mult, ca și cum situația nu ar fi fost deja suficient de absurdă, CNCD l-a invitat pe Emanuel la București pentru a „clarifica situația”. O invitație ironică pentru un om care ar trebui să facă peste 1000 km dus-întors, fără vedere, ca să poată fi luat în serios.
O discriminare care continuă sub masca unor „reguli interne”
Emanuel a reușit, în cele din urmă, să obțină cardul. O victorie? Nu chiar. Pentru că Raiffeisen i-a blocat activarea aplicațiilor Smart Mobile și Smart Token, necesare pentru a folosi efectiv cardul. Motivul? Acestea trebuie activate într-o agenție fizică, iar agenția Florești nu vrea să colaboreze.
Banca Transilvania: Așa arată normalitatea
Spre deosebire de Raiffeisen, Banca Transilvania a reușit să implementeze soluții adaptate pentru clienții cu dizabilități: semnătură prin ștampilă personalizată, martori la semnare, toate fără să fie nevoie de notar. Pentru că, surpriză, un client nevăzător poate lua decizii financiare singur! Cine ar fi crezut?!
O luptă care nu e doar despre un card
Cazul lui Emanuel Șelaru nu e doar despre un card eMAG. E despre cum o bancă poate decide cine are acces la servicii financiare, bazându-se pe prejudecăți, nu pe legi.
Este și despre cum CNCD, instituția care ar trebui să combată discriminarea, este doar o altă piesă de decor în teatrul birocratic românesc.
Cât timp băncile vor putea impune reguli absurde, fără consecințe, și cât timp instituțiile statului se vor face că nu văd (ironic, nu?), cazuri precum acesta vor continua fără oprire.
Dar, până atunci, poate Raiffeisen mai dă un training angajaților săi. Poate de data asta încă unul despre „cum să nu insulți clienții”.
Citește și: Șpagă cu programare, cum se trece RAR-ul cu metode neconvenționale
Și Banca Transilvania discriminează nevăzătorii. Persoanelor valide nu le solicită niciun fel de martor pentru a semna documentele, și nici o ștampilă personalizată. Nici semnătura olografă a unei persoane valide nu are o valoare executorie din punct de vedere legal dacă nu este legalizată la un notar sau nu are dată certă, dar totuși Banca Transilvania consideră că are o valoare mai mare decât a unui nevăzător.