Un nou Cod dupa 200 de ani

Incepand cu acest weekend, romanii se supun unui nou Cod civil, pachet de legi care reglementeaza procesele pe latura civila. Pana acum, codul civil al romanilor era, la propriu, de pe vremea lui Cuza. Printre noile reglementari ale codului Civil se numara noi amendamente la institutia casatoriei, la obiectele gasite, la recompensa, etc. De asemenea, incepand cu 1 octombrie, data la care a intrat in vigoare noul cod, este posibil ca jurnalistii sa se trezeasca cu procese pe banda rulanta deoarece se introduc o serie de prevederi care vor ingradi libertatea de exprimare.

Chiar daca a intampinat o opozitie vehementa din partea unor reprezentanti ai societatii civile, proiectul noului Cod Civil a fost implementat. Chiar daca interpretarea noului Cod Civil poate duce la interzicerea vanzarii parului (v.art 66) sau la ingradirea dreptului la exprimare, romanii au un nou cod civil care a inlocuit un pachet legislativ vechi de pe vremea domnitorului Cuza.
Dintre noutatile noului Cod Civil poate fi amintit introducerea termenului de “fiducie”, care reprezinta “operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi  de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente  ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari”.
De asemenea, noul cod de legi prevede ca poate fi angajata raspunderea pentru prejudicii provocate de animale sau de lucru. Cu alte cuvinte, proprietarul unui animal sau cel care se
serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scapat de sub paza sa. Pe de alta parte, codul civil prevede ca nu exista raspundere atunci cand prejudiciul este cauzat exclusiv de fapta victimei insesi ori a unui tert sau este urmarea unui caz de forta majora. Daca noul Cod Civil va fi respectat cu strictete, centrul Clujului si a altor orase istorice, ar putea arata altfel pentru ca textul de lege prevede raspunderea pentru ruina unui edificiu. Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele, daca aceasta este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie. Nu exista raspundere atunci cand prejudiciul este cauzat exclusiv de fapta victimei insesi ori a unui tert sau este urmarea unui caz de forta majora.

Legi pentru toti

De asemenea, noul Cod Civil prevede ca in cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin doi ani de la data primirii ultimelor informatii despre ea. Atunci cand este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gasit sau identificat, moartea poate fi declarata prin hotarare judecatoreasca, fara a se astepta implinirea vreunui termen de la disparitie. La acest capitol, printre pasajele controversate ale textului de lege se numara si cel care face referire la respectul datorat persoanei si dupa decesul sau. Articolul 79 din viitoarea lege interzice „atingerea memoriei persoanei decedate” printr-un enunt ferm: „Memoria persoanei decedate este protejata in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata”.
Noul Cod civil prevede ca, pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul (articolul 272).
Noul Cod Civil aduce modificari si in ceea ce priveste relatia chirias – proprietar. In cazul inchirierii de imobile, daca in contract nu s-a stabilit o durata anume, chiriasul poate pleca din respectivul loc numai dupa un termen de preaviz „care nu poate fi mai mic decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei”. In sens invers, locatarul poate denunta unilateral contractul de chirie, prin notificare.
Textul mai stipuleaza ca grefierii, notarii, executorii si lichidatorii sunt supusi interdictiei de a cumpara drepturi litigioase a fost completat de grefieri, executori, notari publici si practicieni in insolventa. Iar potrivit modificarilor care au intrat in vigoare de la 1 octombrie, bancile trebuie sa acorde un termen minim de 15 zile imprumutatilor pentru rambursarea creditului in cazul in care banca hotaraste rezilierea contractului. Mai mult, banca nu poate lua decizia de a rezilia contractul de credit decat pentru motive temeinice.

Inceputul cenzurii

Interceptarea fara drept a unei convorbiri private, comisa prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea in cunostinta de cauza a unei asemenea interceptari, precum si tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, potrivit noului Cod civil, constituie atingeri ale vietii private.
Articolul 70 din noul Cod civil al Romaniei reglementeaza dreptul la libera exprimare. „(1) Orice persoana are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele prevazute la art. 75”, prevede articolul citat.
Articolul 75 impune limitele: „(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte. (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune”.
Potrivit articolului 71 referitor la dreptul la viata privata, „(1) orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private”. Alineatul (2) prevede ca nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara respectarea limitelor prevazute la articolul 75, iar alineatul (3) al articolului 71 stipuleaza ca este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75. Sub rezerva aplicarii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii private: „a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal; b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care il ocupa in mod legal; e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege; f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza; g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite; h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana; i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele”, stipuleaza articolul 74 din noul Cod civil.

Codul lui Cuza

Codul civil al Romaniei a fost elaborat in anul 1864, dupa modelul Codului civil francez din 1804, luandu-se in considerare si modificarile aduse intre timp acestui cod, precum si proiectul de cod civil italian, legea franceza asupra transcriptiei din 23 martie 1853, legea ipotecara belgiana din 10 decembrie 1851, dispozitii din vechiul drept romanesc. Codul civil roman a fost promulgat in anul 1864 si a intrat in vigoare din 1 decembrie 1865. De la acea data Codul Calimach aplicat pana atunci in Moldova si Legiuirea Caradja din Tara Romaneasca, celelalte legi civile, ordonante domnesti si instructiuni ministeriale au fost abrogate. Acest cod a inceput sa se aplice si in Transilvania, de la data de 15 septembrie 1943, in temeiul Legii nr. 389 din 22 iunie 1943. Codul civil roman cuprinde 1914 articole si este impartit in trei carti. De-a lungul timpului, numeroase acte normative au abrogat, modificat sau completat articole ale codului civil. In ciuda unor numeroase eforturi de modificare, care au culminat prin pregatirea si finalizarea unor noi proiecte de cod civil, care erau menite a-l inlocui complet, in anii 1940, 1971 si 2004, codul civil adoptat in vremea lui Alexandru Ioan Cuza ramane in mod substantial nemodificat.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here