Guvernului României i-a fost cerută suplimentarea permiselor de muncă pentru cetăţeni străini

După Bucureşti, Clujul este următorul oraş al ţării căutat de imigranţi

Sindicatele atacă dur Guvernul şi îl acuză că e de partea patronatelor care vor să adopte practici neloiale de tipul „dumpingului social” şi riscă să favorizeze apariţia unor ghetouri, în perioada următoare.

Primii care au protestat împotriva intenţiei Guvernului de a majora numărul permiselor de muncă pentru străini au fost, aşa cum era de aşteptat, sindicaliştii. Atât Blocul Naţional Sindical, cât şi Cartelul Sindical “Alfa” au protestat înaintea discutării de către Guvern a propunerii de a majora numărul contractelor de muncă pentru muncitori migranţi în România.

La începutul anului, cifra de străini pe care România era dispusă să o accepte era de 10.000. Dintre străinii aşteptaţi în ţară, 30-40% erau doriţi de angajatorii clujeni, care se aflau pe un onorabil loc doi în topul celor mai afectate judeţe de criza forţei de muncă.

Majoritatea dintre aceştia provin din Republica Moldova, Ucraina, Turcia şi China. Dincolo de mult invidiaţii angajaţi turci de la Bechtel, pe şantierele  din zonă lucrează în acest moment moldoveni şi ucrainieni despre care, însă, se ştiu puţine, muncesc în aceleaşi condiţii ca şi conaţionalii noştri şi, cel mai probabil sunt retribuiţi la fel.

Problema, aflată încă în dezbatere, este destul de serioasă dacă se ia în considerare faptul că în România ar putea apărea un val de imigranţi din ţările mai sărace care nu numai că ar concura angajaţii autohtoni, acceptând salarii mult mai mici, dar ar putea să declanşeze o criză dacă sistemul social şi nu numai nu este suficient pregătit. Până una alta, Ministerul Muncii a postat pe site-ul său “Ghidul muncitorului migrant în România!…cu traducerea exactă …în limba turcă.

BNS contestă “dumpingul social”

Din punctul de vedere al Blocului Naţional Sindical, “înlocuirea lucrătorilor români cu chinezi, indieni, turci sau pakistanezi – care văd o avere în salariul minim pe economie din România şi acceptă un program prelungit de lucru (dumping social) – va rezolva problemele de moment ale unor patroni, va conduce la creşterea profiturilor acestora însă va accentua exodul lucrătorilor români către alte ţări. Mai mult decât atât, experienţa pe care am avut-o până acum ne-a arătat că în foarte multe cazuri angajatorii găsesc metode să ocolească plata contribuţiilor la sistemul asigurărilor sociale pentru lucrătorii străini şi îşi permit să nu respecte drepturile pe care legislaţia muncii din România le acordă angajatilor”.

Atacurile BNS la adresa susţinătorilor unei asemenea idei sunt foarte dure

…iar Alfa prevede “ghetouri de muncă” în România

Intenţia de a majora numărul permiselor de muncă pentru muncitorii imigranţi, care, potrivit sindicatelor a intrat pe agenda guvernamentală mai ales la presiunea patronatelor şi nu s-au respectat etapele normale prevăzute de lege. Reprezentanţii Cartelului Alfa afirmă că “potrivit legii, o asemenea decizie ar fi trebuit să fie, în prealabil, dezbătută în cadrul Comisiei de dialog social de la nivelul Ministerului Muncii, pentru ca partenerii sociali (şi partea sindicală, nu doar patronală) să aibă posibilitatea să îşi exprime opinia şi argumentele asupra sa”.

Grigore Pop, preşedintele filialei clujene a cartelului sindical a declarat pentru Gazeta că „ există la nivel naţional un plan de ocupare a forţei de muncă, care face referire la angajaţii care lucrează cu forme legale în România, dar majorarea numărului de permise de muncă nu ne convine”. Principala obiecţie a liderului clujean este legată de existenţa pe piaţa forţei de muncă a unui număr de cetăţeni romăni care nu sunt angajaţi. „Chiar dacă aceştia nu sunt pregătiţi pentru meseriile cerute ei pot fi calificaţi prin programele guvernamentale de reconversie”, a afirmat Grigore Pop. Dat fiind faptul ca an de an există un excedent de astfel de fonduri direcţionate către pregătirea şomerilor, acesta ar putea fi folosit tocmai pentru pregătirea şomerilor din ţară.

Totuşi, în cazul în care în Cluj vor fi angajaţi străini cu forme legale, Grigore Pop afirmă că sindicatul le va fi alături şi le va apăra drepturile, aşa cum este şi normal. „Noi nu suntem împotriva imigrării, dar nu putem fi de acord cu defavorizarea angajaţilor români aşa cum se întâmplă în unele cazuri în care străinii sunt mai bine plătiţi decât românii (n.r. Bechtel) sau acceptarea unui număr mare de strini atâta timp cât se poate rezolva problema şomajului din zonă”.

Normalitatea imigrării

Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost primul care a vorbit despre un necesar de „angajaţi de import”. El a avertizat, în urmă cu aproape un an, în mod repetat, asupra adâncirii crizei în condiţiile boom-ului imobiliar şi al deschiderii unor noi mall-uri sau magazine de retail. Dacă pentru un străin este mai greu să devină vânzător în Cluj date fiind problemele generate de necunoaşterea la perfecţie a limbii române, pentru a munci pe şantier cerinţele de limbă sunt minime.

Corina Gavriluţ, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj a declarat pentru Gazeta de Cluj că nu există o bază separată de date care să vizeze numărul străinilor care muncesc cu forme legale la Cluj. „ Este greu de spus exact câţi cetăţeni străini muncesc în acest moment în Cluj. Mulţi dintre aceştia sunt detaşaţi din ţările de origine, ceilalţi sunt înregistraţi de către fiecare firmă în parte şi nu am luat în considerare criteriul cetăţeniei”, a afirmat aceasta.

De fapt, în România pot muncă fără aprobări şi vize speciale toţi cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene, doar pentru extracomunitari impunându-se în acest moment norme specifice. În Cluj au venit pentru a munci în ultimele luni muncitori din Pakistan, Ucraina, China, Moldova. Judeţul este afectat de valul migraţiei după propagarea fenomenului apărut în urmă cu câţiva ani la Bucureşti, unde au fost angajate echipe de muncitori din Albania, Italia şi ţări din Asia.

Liderii Cartelului Alfa declară că: “În altă ordine de idei, situaţia este contrară spiritului european. Aducerea masivă şi forţată a unor contingente de lucrători străini, care vor fi izolaţi (aşa cum s-a întâmplat în cazurile de la Sibiu si Bacău)  nu este decât o formă speculativă de dumping social şi de fraudă fiscală. Aceşti lucrători pot deveni un pericol şi datorită necunoaşterii limbii naţionale, care poate fi cauza unor accidente grave. Necunoaşterea limbii face dificilă verificarea de către autorităţile naţionale a condiţiilor reale în care lucrează”.

Ligia Popa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here