În zona Castrului Roman de la Căşeiu s-a descoperit un altar votiv depus de un ofiţer de informaţii roman, plasat cronologic la mijlocul secolului III, înainte de retragerea romanilor din această zonă. În prezent, artefactul este la Muzeul Municipal Dej. Acesta este un indiciu suplimentar al importanţei zonei de graniţă a provinciei, unde astfel de funcţionari cu statut special erau trimişi chiar de guvernator în misiuni cu diferite obiective.
”Muzeul Municipal Dej este de azi mai bogat. A fost descoperit un altar votiv lângă castrul roman de la Căşeiu, la 600 de metri. Acolo se fac lucrări de aducţiune apă şi canalizare şi a fost descoperit acest altar votiv. El este pus de către un ofiţer pe nume Valentinus, soldat în Legiunea a XIII-a Gemina, care avea sediul la Apulum, dar se afla aici, pe frontiera nordică, în misiune specială. Titlul lui era de beneficiar consular, ceea ce am numi azi ofiţer de informaţii care avea o misiune specială pe graniţa nordică a provinciei, în jurul castrului de la Căşeiu”, povesteşte directorul Muzeului Municipal Dej, Constantin Albinetz.
Potrivit acestuia, au mai fost descoperite 14 asemenea inscripţii, aceasta este a 15-a inscripţie a unui beneficiar consular, ceea ce arată importanţa strategică a zonei de la confluenţa Someşurilor, pentru că aceşti beneficiari consulari nu ascultau decât ordinele guvernatorului provinciei. ”Printre atribuţiile acestor beneficiari consulari erau acelea de a strânge informaţii despre dacii de dincolo de provincie, de a avea grijă de securitatea drumurilor, controlau inclusiv comerţul cu dacii de dincolo de frontieră, iar de multe ori erau chiar recrutaţi în armata romană. Bineînţeles că, având în vedere comerţul cu sare de aici, ei controlau şi acest comerţ.
Ce sugerează inscripţia
Locul de unde vine această inscripţie este important, şi eu m-am gândit la trei variante. În primul rând, arheologii caută de 20 de ani o statio, în limbajul de astăzi, un punct vamal. Adică, pe lângă castul de la Căşeiu, aici exista şi un punct vamal, unde îşi aveau sediul aceşti beneficiari consulari, aceşti ofiţeri cu misiuni speciale pe frontieră. Atunci, putem să ne gândim că această inscripţie poate să ne identifice astăzi locul unde se afla acel punct vamal, acea statio, căutată de arheologi de 20 de ani.
În al doilea rând, poate să ne identifice un altar, sau un templu al lui Liber şi Libera, sau al lui Liber Pater, două divinităţi romane.
Iar a treia posibilitate este ca această inscripţie să fi fost luată în Evul Mediu, pentru a fi folosită în construcţii, cărată, iar apoi abandonată pe marginea drumului, unde a fost descoperită de cei care făceau lucrări în acea zonă”, explică directorul.
Castrul Roman Samum
Castrul Roman Samum se află la o depărtare de 6 km de municipiul Dej, judeţul Cluj, pe raza comunei Căşeiu. Din punct de vedere geografic castrul se află pe malul râului Someşul Mare şi a fost ridicat în zona numită „Cetăţele” fiind unul dintre punctele de apărare a nordului provinciei romane Dacia. Construit iniţial din pământ şi material lemnos, aproximativ în anul 106, castrul a fost reconstruit în sec. III d.Ch., în timpul împăratului Hadrian. Noua construcţie a castrului avea o suprafaţă 27.225 m² (165m x 165m) şi era făcut în întregime din piatră, ceea ce-i conferea o mai bună apărare dar şi rezistenţă în faţa atacatorilor.
Importanţa Castrului Roman Samum din localitatea Căşeiu, este dată de poziţia sa ca parte a unui veritabil lanţ strategic de apărare a nordului provinciei romane din care mai făceau parte castrele de la Moigrad-Porolissum (judeţul Sălaj), Tihău (comuna Surduc, judeţul Sălaj), şi Ilişua (judeţul Bistriţa). Importanţa istorică deosebită a acestui monument a fost recunoscută oficial în anul 2004 când, pe Lista monumentelor istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, a fost înscris şi Castrul Roman Samum.
Muzeul Municipal Dej
Istoria Muzeului Municipal Dej începe din anul 1899 când membrii Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca au pus bazele unei colecţii muzeale care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. Colecţia a fost organizată în cadrul Liceului de Stat din Dej.
Pe parcursul a 88 de ani Muzeul a trecut prin numeroase schimbări, iar în prezent funcţionează într-o clădire din centrul istoric al municipiului Dej, fiind aşezat în piaţa centrală – Piaţa Bobâlna
Liber şi Libera
Liber, sau Liber Pater, era un zeu roman al fecundităţii, al vinului şi al viciului. După interzicerea de către Senatul roman a cultului lui Bacchus, italicii au început să dea mai mare importanţă acestui zeu şi au lăsat-o mai moale cu bacanaliile.
În zilele de după 17 martie se sărbătorea Liberalia, când nu se lucra, adolescenţii aveau voie să devină adulţi, primind toga virilis şi praenomen.
Acesta o avea drept tovarăşă pe Libera, asociată de unele surse cu Persefona.
