Un ghid de bune practici privind reflectarea în mass-media a actelor suicidare va fi publicat în prima parte a anului viitor de către asociația Alianța Română de Prevenire a Suicidului (ARPS). Ghidul ar fi primul de acest fel din România, a explicat profesorul Doina Cozman, sub a cărei coordonare se va elabora lucrarea, iar conținutul acestuia va face obiectul unor dezbateri organizate împreună cu asociații ale jurnaliștilor.
Ghidul ar urma să cuprindă recomandări pentru jurnaliști de presă scrisă sau din audio-vizual atunci când redactează sau montează o știre referitoare la un caz de sinucidere. Documentul ar urma să arate care sunt exprimările potrivite și corecte, dar și ce nu este recomandat să se spună în materialul jurnalistic.
Una dintre cele mai puternice recomandări ale specialiștilor este aceea de a nu se descrie sau prezenta foarte amănunțit circumstanțele evenimentului suicidar, deoarece aceste poate împinge către gestul extrem și alte persoane care încă nu s-au hotărât asupra modalității prin care se gândesc să își pună capăt vieții.
‘Să nu se dea lux de amănunte, să nu se discute metoda, circumstanțele, cum a fost găsită, cum n-a fost găsită persoana, pentru că se produce contagiunea psihică sau ceea ce numim noi efectul Werther. Totul vine la romanul lui Goethe ‘Suferințele tânărului Werther’, care a produs o epidemie de sinucideri în rândurile bărbaților tineri din Germania acelor ani, în secolul 18 (n. red. — cartea a fost publicată în 1774 și reproduce povestea de iubire a tânărului Werther care se îndrăgostește de o tânără care era deja logodită. Nereușind să rămână cu iubita sa, Werther decide să se sinucidă. Atitudinea personajului a stârnit mari controverse în epocă, sinuciderea fiind atunci un subiect tabu. Totuși cartea a rămas una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Goethe)’, a explicat profesorul Doina Cozman.
Aceasta a atras atenția și asupra unui lucru benefic pe care l-ar putea face presa în ceea ce privește redarea informațiilor despre acte suicidare și anume aceea de a arăta în materiale și logo-uri ale unor organizații care se ocupă de sănătatea mintală și de a furniza numerele de telefon ale acestora.
Doina Cozman consideră că evitarea furnizării în spațiul public de informații detaliate privitoare o sinucidere ar da timp persoanei respective să ajungă la întâlnirea cu un specialist și astfel viața sa să fie salvată. Profesorul Cozman declară că sinuciderea este singura formă de moarte care poate fi prevenită sută la sută.
Media de decese provocate în urma unui act suicidar este, în România, de 13,15 la suta de mii de locuitori. Județul Cluj, cu 9,7 asemenea decese — potrivit statisticilor realizate în 2013 de IML — se plasează sub media națională, în timp ce există județe, cum ar fi Ilfov, cu 30-40 de decese la suta de mii de locuitori.
