În urma alegerilor recente, un partid extremist din Italia, Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia, FDI), va prelua conducerea Guvernului. Deja liderul partidului, Giorgia Meloni, a revendicat conducerea viitorului guvern.

„Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fratelli d’Italia”, a spus Meloni într-un scurt discurs în faţa presei la Roma, potrivit Agerpres..

„Vom guverna pentru toţi italienii”, a promis ea.

FDI a obţinut între 22% şi 26% din voturi, în timp ce partenerii săi de coaliţie, Liga de extremă dreapta a lui Matteo Salvini şi partidul conservator Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, au câştigat între 8,5% şi 12,5%, respectiv între 6 şi 8% din voturi, potrivit sondajului institutului Opinio realizat pentru televiziunea naţională Rai.

După Suedia, dreapta face o nouă progres spectaculos în Europa, unde pentru prima dată din 1945 un partid post-fascist se află la porţile puterii.

Rămânând în opoziţie la toate guvernele succesive de la alegerile legislative din 2018, Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia, FdI) s-au impus ca principală alternativă, trecând de la 4,3% la un sfert din voturi, potrivit primelor estimări, devenind primul partid din peninsulă.

„Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fraţii Italiei”, a reacţionat Giorgia Meloni, afirmându-şi astfel ambiţia de a deveni prim-ministru.

„Vom guverna pentru toţi” italienii, a promis ea. „O vom face cu scopul de a uni oamenii”, a adăugat ea într-un discurs de uniune şi liniştire, recunoscând că ultima campanie electorală a fost „violentă şi agresivă”.

Coaliţia pe care o formează împreună cu celălalt partid eurosceptic de dreapta, Liga lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, urmează să câştige aproximativ 43% din voturi, ceea ce îi garantează majoritatea absolută a mandatelor, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat.

Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni cu disidenţi ai berlusconismului devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să genereze un vot util pentru blocarea dreptei şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018).

Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut „victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni”, care marchează „o seară tristă pentru ţară”.

Acest seism intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, a cunoscut victoria unui bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, devenind cea mai mare formaţiune de dreapta în ţara nordică.

În ceea ce a fost (rău) perceput la Roma ca un avertisment gratuit, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit joi că UE dispune de „instrumente” pentru a sancţiona statele membre subminând statul de drept şi valorile sale comune.

„Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul”, a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella.

Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis „felicitări” Giorgiei Meloni încă de duminică seară.

Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: „Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa”. Giorgia Meloni „a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane”, a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal.

FdI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale.

Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice.

Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia.

În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente.

Pentru Giorgia Meloni, „provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută”, a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma.

Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de interne şi viceprim-ministru.

În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here