Un pensionar din județul Cluj, diagnosticat cu o formă rară de cancer, a obținut în instanță obligarea statului român să-i asigure, în regim de compensare 100%, tratamentul recomandat de medic. Curtea de Apel Cluj a admis parțial acțiunea formulată împotriva Guvernului, Ministerului Sănătății, CNAS și ANMDMR. Deși hotărârea este individuală, cazul ridică probleme sistemice legate de accesul pacienților la medicamente compensate.
Un diagnostic grav și un tratament imposibil de plătit
Nicolae Aurel Corcheș a dat în judecată patru instituții ale statului român după ce, în urma unui diagnostic oncologic sever, a constatat că nu poate beneficia de tratamentul prescris de medicul său. În 2021, bărbatul a fost supus unei intervenții chirurgicale care a confirmat prezența unei tumori stromale gastrointestinale (GIST), de tip mixt și grad înalt.
După operație, a urmat tratamente succesive cu Imatinib și ulterior cu Sunitinib, dar boala a continuat să evolueze, fiind semnalate recidive locale și metastaze hepatice.
Medicul recomandă Regorafenib, dar statul nu îl decontează
În 2023, medicul oncolog a recomandat introducerea tratamentului cu Regorafenib, cunoscut sub denumirea comercială Stivarga. Medicamentul este aprobat la nivel european pentru tratarea GIST în stadii avansate, atunci când celelalte terapii nu mai dau rezultate.
Deși disponibil în România, tratamentul nu este compensat pentru această indicație. Reclamantul a susținut că nu își permite achiziționarea lunară a medicamentului, al cărui preț depășește 11.500 de lei, în condițiile în care pensia sa este de doar 3.678 lei.
Procesul, patru instituții chemate în judecată
Corcheș s-a adresat Curții de Apel Cluj, Secția contencios administrativ și fiscal, solicitând obligarea Guvernului României, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România să asigure compensarea integrală, pe bază de prescripție medicală, a tratamentului.
Totodată, a cerut și includerea expresă a indicației terapeutice „tumoare stromală gastrointestinală” în lista națională a denumirilor comune internaționale pentru care Regorafenib este compensat.
Statul încearcă să se apere, excepții și argumente birocratice
Instituțiile pârâte au formulat apărări în fața instanței, invocând lipsa calității procesuale, lipsa atribuțiilor directe și inadmisibilitatea cererii. ANMDMR a arătat că a emis deja o decizie de includere a medicamentului în lista compensatelor, dar nu pentru indicația invocată de reclamant.
Ministerul Sănătății și CNAS au susținut că nu sunt competente în stabilirea protocoalelor off-label și că responsabilitatea privind indicațiile terapeutice revine altor structuri. Guvernul nu a depus întâmpinare, însă a fost vizat pentru că aprobă prin hotărâre lista medicamentelor compensate.
Hotărârea instanței, medicamentul trebuie compensat 100%
Curtea de Apel Cluj a respins toate excepțiile invocate de instituțiile pârâte și, prin hotărârea nr. 384/2024 pronunțată în 7 noiembrie 2024, a admis în parte cererea reclamantului. Instanța a obligat autoritățile statului ca, în favoarea reclamantului, să asigure compensarea în proporție de 100% a medicamentului Regorafenib pentru indicația terapeutică GIST, pe baza unei prescripții medicale.
În schimb, cererea privind modificarea generală a listei naționale a fost respinsă, instanța reținând că nu poate interveni asupra unui act administrativ cu caracter normativ printr-o hotărâre judecătorească individuală.
Curtea constată încălcarea dreptului la viață și sănătate
În motivarea soluției, Curtea a reținut că refuzul de a asigura tratamentul afectează direct dreptul reclamantului la viață și la protecția sănătății, drepturi fundamentale garantate de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța a constatat că toate instituțiile chemate în judecată au atribuții în procedura de aprobare, autorizare și reglementare a medicamentelor, iar pasivitatea acestora a creat o discriminare indirectă față de pacient.
Toate instituțiile declară recurs
La scurt timp după pronunțarea hotărârii, toate cele patru instituții au declarat recurs. Guvernul României a formulat două căi de atac, în 17 și 21 februarie 2025. CNAS a urmat, înregistrând recursul în 25 februarie, iar Ministerul Sănătății a depus două cereri, pe 3 și 7 martie 2025.
Astfel, soluția Curții de Apel Cluj nu este definitivă, iar cauza urmează să fie analizată în apel de o instanță superioară.
Medicamentul este aprobat în UE, dar inaccesibil în România
Regorafenib este autorizat în Uniunea Europeană pentru mai multe indicații oncologice, inclusiv GIST, conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului emis de Agenția Europeană a Medicamentului. În România, însă, lista medicamentelor compensate este reglementată prin hotărâri de guvern și ordine comune ale Ministerului Sănătății și CNAS. Lipsa unui protocol specific pentru GIST împiedică compensarea automată a tratamentului, chiar dacă medicamentul este disponibil fizic și prescris de specialiști.
Un precedent individual, dar o problemă sistemică
Cazul reclamantului Corcheș scoate în evidență lacunele sistemului de sănătate românesc, în care un medicament aprobat și prescris poate fi inaccesibil din cauza întârzierilor administrative și a blocajelor legislative. Deși hotărârea Curții de Apel Cluj are efect strict pentru reclamant, ea deschide discuții importante despre accesul egal la tratament pentru pacienții cu afecțiuni rare și despre obligațiile statului în fața dreptului fundamental la viață.
