Un pensionar plătește aproape 1.000 de lei/lună pentru oalele sparte ale U Cluj din urmă cu 10 ani

În urmă cu aproape 10 ani de zile U Cluj ar fi putut dispărea. Din cauza datoriilor acumulate, în special față de bugetul de stat, clubul era în pragul falimentului iar pentru a se putea înscrie în campionatul de fotbal s-a ales soluția unui transfer de active și pasive pe o societate comercială. Contractul respectiv a fost parafat de fostul director executiv adjunct, Mircea Gavrilă, care spune că a semnat din cauza presiunii la care era supus și la sfaturile juriștilor Constantin Șutea și Fecior Gligor. U Cluj a reușit să treacă peste acest hop, dar Gavrilă a fost dat în judecată iar acum statul îi reține lunar aproape 1.000 de lei din pensie.

Întotdeauna U Cluj a fost ca o vacă bălțată bună de muls. La începutul anilor 2000, clubul a început să acumuleze datorii din ce în ce mai mari și la un moment dat s-a pus problema desființării. Pentru ca una dintre cele mai mari embleme fotbalistice ale Clujului să reziste s-a ales soluția înființării unei societăți comerciale care să preia activele clubului.

În 2005 s-a semnat un contract între Clubul Sportiv Fotbal Club Universitatea Cluj și Societatea Comercială Sportivă Club Fotbal Municipal Universitatea Cluj SA. Actul respectiv nu a fost semnat de președintele clubului de la acea dată, Bagiu, ci de directorul executiv adjunct, Mircea Gavrilă. El spune că s-a consultat cu juriștii clubului care l-au asigurat că semnarea actului de cesiune nu va avea nici o repercusiune asupra lui și că acest transfer va salva clubul de fotbal. ”O parte dintre suporteri era la stadion și scandau nemulțumiți, cei din consiliul de administrație mă presau să semnez că doar așa se poate salva clubul, iar juriștii m-au asigurat că nu este nici o problemă. Plus că mi s-a prezentat documentul care arăta că clubul nu are nici o datorie! Am semnat, ce era să fac?!”, spune Gavrilă.

Ulterior U Cluj a intrat în insolvență și apoi în faliment, iar de aceste proceduri s-a ocupat Casa de Insolvență Transilvania. Conform unui raport, făcut de lichidator, instanței i s-a prezentat că responsabili de aceste datorii sunt Mircea Gavrilă și Sorin Bagiu, iar instanța a marșat pe această idee, condamnându-i pe cei doi la plata a peste 6,3 milioane de lei. Gavrilă era director executiv adjunct și reprezentantul Consiliului Local Cluj Napoca, membru fondator al clubului. Mai mult, Gavrilă s-a bazat și pe faptul că ANAF Cluj a prezentat un certificat fiscal  nr 9322 din 22.07.2004, prin care se atesta că Fotbal Club Universitatea Cluj (cod de înregistrare fiscală 4305911, n.red.) nu avea datorii.

Joc de glezne la ANAF Cluj

Ulterior încheierii contractului de cesiune, Fotbal Cluj Universitatea Cluj a intrat în insolvență și s-a deschis procesul 2006/1285/2005 la Tribunalul Comercial Cluj. Dosarul a fost repartizat judecătoarei Camelia Cengher. În cadrul acestui dosar, Administrația Finanțelor Publice Cluj a depus o cerere către instanță în care aprecia că ”în cazul contractului de cesiune încheiat în data 17.02.2005 între Clubul Sportiv Fotbal Club Universitatea Cluj și Societatea Comercială Sportivă Club Fotbal Municipal Universitatea Cluj SA sunt incidente prevederile art 79-85 din Legea 85/2006 întrucât art 28 din Actul adițional nr 4 la Statutul Clubului Fotbal Club Universitatea Cluj prevede următoarele – În cadrul patrimoniului Clubului se va cuprinde și valoarea jucătorilor, evaluați de către Comisia de evaluare, conform grilei valorice întocmite la propunerea antrenorului”, arată documentul semnat de Dioniziu Moldovan, șeful Administrației Fiscale clujene la data respectivă.

Mircea Gavrilă spune că datoriile acumulate de FC Universitatea Cluj nu au avut nici o legătură cu el. ”FC Universitatea Cluj FSP nu a avut în evidențele sale nici un fel de activ, iar clubul nu a avut nici un fel de sursă de acoperire a pasivului care în proporție de peste 90% provenea din datoriile față de stat care au fost generate de-a lungul timpului fără nici un fel de implicare din partea subsemnatului”, spune Gavrilă. El mai adaugă și că acest transfer s-a realizat pentru ca U Cluj să se poată înscrie în campionate. ”Prin contractul menționat s-a cedat cu ”titlu gratuit” numai drepturile de participare în campionatele organizate de FRF nu și patrimoniul asociației. În contractul de cesiune se prevedea și încheierea unui protocol de predare-primire în care era prevăzută valoarea aproximativă a jucătorilor predați. După încheierea contractului de cesiune urma să se încheie și protocolul menționat în contract, după modelul  conceput de către comisia juridică împreună cu mine, dar nu știu dacă protocolul s-a încheiat sau nu pentru că am întrerupt legăturile contractuale cu clubul”, mai spune Gavrilă. ”Practic, eu nu am avut nici o atribuție de administrare la U Cluj și am semnat în locul președintelui U Cluj de atunci, Bagiu, care atunci era bolnav”.

Optică de tip vinclu

În 2012, în cadrul unei sentințe din dosarul menționat anterior și judecat de magistratul Camelia Cengher, instanța a considerat că Mircea Gavrilă a încheiat cu SCS FCM Universitatea Cluj SA contractul prin care s-a transmis acesteia doar activul asociației, pasivul rămânând la club. În urma semnării contractului, părțile au procedat la predarea efectivă a activelor clubului, arată judecătoarea.

Conform sentinței, ”obligă pârâții (Mircea Gavrilă și Sorin Bagiu, n.red.), în solidar, să suporte pasivul debitoarei în cuantum de 6.342.673, 84 de lei. Definitivă și executorie. cu drept de recurs”, arată sentința emisă de magistratul Cengher.

Gavrilă a făcut la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere de strămutare a procesului spunând că ”suporterii clubului sunt persoane numeroase și unele foarte influente la nivel local, spre exemplu fostul rector al UMF, Marius Bojiță. De asemenea, administratorul special al debitoarei, Marcel Lăzăreanu, fost portar în cadrul U Cluj este actualmente avocat în cadrul Universității Cluj. Suporterii clubului au organizat cu ocazia scindării cu care s-a confruntat acesta marșuri de protest, precum cel din anul 2009, la care au participat 500 de persoane. De remarcat este și faptul că sentința a fost motivată de judecătorul sindic doar după 3 ani de la momentul pronunțării, aspect nemaiîntâlnit în practica instanțelor, motiv pentru care de altfel a fost și sancționat de CSM în acest sens. Pe parcursul soluționării dosarului de insolvență s-au schimbat 4 judecători, iar doi dintre membrii completului de judecată s-au pronunțat anterior în recursul împotriva deschiderii procedurii de insolvență. Este vorba de magistrații Danusia Puscașiu și Claudia Indriceanu”. Magistrații de la ÎCCJ nu i-au acceptat cererea.

La jumătatea anului trecut, Gavrilă a făcut o cerere la CEDO de judecare a procesului.