De mai bine de 10 ani, pensiile militarilor reprezintă un subiect care revine, ciclic, în dezbaterea publică. Deși sistemul pensiilor de serviciu pentru rezerviștii armatei țării noastre funcționează neîntrerupt, de peste 150 de ani, ultimul deceniu a cunoscut cele mai multe modificări ale sistemului normativ de reglementare în acest domeniu, unele chiar radicale, care au bulversat întregul sistem și care au generat dezbateri aprinse cu privire la (in)justețea unui asemenea mecanism de asigurare a pensiilor cadrelor militare trecute în rezervă.

Săptămâna trecută, Parlamentul României a adoptat o nouă lege, prin care se impune supraimpozitarea progresivă a tuturor veniturilor asimilate pensiei calculate pe baza altor acte normative decât cele din sistemul public de pensii.

Pensiile militare de stat, deși inițial s-a luat în calcul exceptarea lor, au fost și ele incluse în această categorie, a pensiilor speciale, deși cred că s-au consumat cantități impresionante de cerneală în efortul de a lămuri de ce pensiile militare nu pot fi considerate drept speciale.

În mod evident, după adoptarea noii legi, dezbaterile s-au reaprins, cu multe poziții care susțin tăierea, fără excepție a tuturor pensiilor care nu sunt calculate pe baza principiului contributivității.

Am urmărit, recent, demonstrația unui important gazetar care, salutând dreptatea instaurată de recenta decizie a Parlamentului, propunea, ca punct de plecare în analiza sa, cu referire la bătrânii (sau mai tinerii) pensionari militari, o echivalare: un bătrân, egal un bătrân.

Și, deși afirmația pare desprinsă dintr-un manual de propagandă, în opinia mea, reputatul jurnalist are argumente.

Chiar domnia sa explică: Toți vârstnicii au, în principiu, cam aceleași dificultăți, cam aceleași nevoi, cam aceleași boli ale bătrâneții care presupun cam aceleași tratamente și îngrijiri medicale.

Sigur, sesizează gazetarul capcana comunistoidă pe care singur și-a întins-o și iese elegant din ea, asta nu înseamnă că toate pensiile trebuie să fie egale!

Dacă ai contribuit mult cu salariul, pe timpul vieții active, ai dreptul  la o pensie mai mare. Dar toate pensiile speciale trebuie să dispară!

Problema pare simplu de rezolvat, după așa o demonstrație. Trecem toate pensiile, dar toate, în sistemul public, unde sunt calculate pe baza contributivității și gata! Fără algoritmi diferiți de calcul.

Fără tratament special, indiferent de categoria profesională în discuție. Chiar că este simplu, nu-i așa? Cum de nu s-o fi gândit nimeni, în România, de la Alexandru Ioan Cuza încoace, la asta?

Și cum de în țările NATO, unde militarii au pensii de serviciu cam ca la noi, nu a văzut nimeni o așa soluție?

Trecem cu vederea, de data aceasta, unul dintre falsurile grosiere utilizate cu mare lejeritate în dezbaterile pe subiect, cum că, dacă pensiile militare nu sunt calculate pe algoritmul contributivității, asta înseamnă că militarii nu contribuie cu nimic din veniturile lor la buget sau, cu alte cuvinte, nu sunt taxați și impozitați precum ceilalți, pensia lor fiind, astfel, nemeritată.

Asta este pur și simplu o minciună care va rămâne agățată mult timp în mentalul colectiv. Evident că veniturile militarilor sunt taxate identic cu ale tuturor cetățenilor români!

Acest lucru este ușor demonstrabil, de exemplu, cu un fluturaș pe care este trecută solda lunară.

Dar nu de acest subiect ne ocupăm acum. Important este că formatorul de opinie citat, prin raționamentul său, ne arată justețea soluției prin care se aduce liniștea, pacea și echitatea în sistemul asigurărilor sociale: limitarea drastică a cuantumului care depășește 7.000 de lei.

O confiscare, în fapt, a acestor sume, pentru că impozitarea cu 85% cam asta înseamnă.

Luând în calcul faptul că mai puțin de 10% din numărul total de pensionari militari depășesc acest cuantum, miza supraimpozitării pensiilor militarilor îmi scapă.

Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN, pentru rezerviștii militari provenind din MApN, este de aproximativ 3.900 de lei, aproape 60% din numărul total de pensionari militari având pensiile sub această valoare medie.

Sumele, aproape nesemnificative, care vor fi economisite din supraimpozitarea progresivă nu se vor putea întoarce la bugetul de asigurări sociale al statului, pentru că nu de acolo sunt alocate, ci de la bugetul… MApN.

Atunci, dacă nu există o miză financiară reală, ce se doreşte, de fapt, prin tăierea pensiilor militare de stat?

Probabil, o chestiune de principii.

Însă ce-ar fi să ridicăm, ca în cinematografie, camera de filmat la o înălțime mai mare și să privim lucrurile în ansamblul lor? Până la urmă, ce este atât de… special în a fi militar?

Un bătrân, egal un bătrân. Am stabilit să fim de acord că este corect. Dar, ca să continuăm echivalările, un soldat, egal… ce?

Spre exemplu, după grila de salarizare pe care o doamnă fost ministru o postulează ca fiind rezolvarea universală a tuturor problemelor muncii în țara noastră, începând cu anul 2022, un soldat este egal cu un muncitor necalificat.

Cel puțin din punct de vedere al echivalenței salariului. Atât s-a considerat că valorează munca unui soldat. Am tot respectul pentru fiecare om care muncește cinstit pentru pâinea sa, dar trebuie să observăm că un cetățean care trece procedurile de recrutare și selecție devine soldat profesionist doar după o perioadă obligatorie de instruire, pentru a dobândi calitățile necesare confirmării în acest corp de personal al armatei.

Un stagiu de calificare, deci, la finalul căruia va primi un salariu de… muncitor necalificat. Dumneavoastră înțelegeți ceva? Vorbim, repet, despre o grilă care aduce echitate și echilibru în sistemul public de salarizare.

Dar nu despre salarii vorbim azi, ci despre principii, nu-i așa? Dacă, de exemplu, un muncitor necalificat decide să nu meargă la muncă într-o zi, ce ar putea risca?

Poate nu prea multe, poate o mustrare de la vreun șef de echipă sau, în scenariul cel mai pesimist, va trebui să-și caute un alt loc de muncă. Un soldat, în schimb, pentru absența nejustificată de la program riscă închisoarea de la trei luni la un an.

Nu o spun eu, ci Codul Penal, la articolul 416, alineatul 1. De altfel, Codul Penal are un întreg capitol dedicat infracțiunilor săvârșite de militari.

Păi, cum vine asta, un soldat parcă era egal cu un muncitor necalificat… Sau nu? Nu că la vârful ierarhiei lucrurile stau mai bine, aceeași grilă de salarizare echivalează, cu dreptate și echitate, militarul cu rangul cel mai mare posibil în armata română, șeful Statului Major al Apărării, cu un balerin sau cu un maestru de teatru de păpuși.

Verificați, vă rog, nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Tot respectul pentru aceste profesii din domeniul artistic, dar comparația trebuia subliniată.

Până la urmă, de ce ar trebui militarii să fie tratați diferit, atât pe timpul carierei în slujba țării, dar și după trecerea în rezervă? Ce îi face pe ei speciali față de alte categorii profesionale, cu siguranță la fel de importante și de respectabile?

Cel mai clar răspuns ni-l dă Constituția României. Citim, la articolul 118:  Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

Cu alte cuvinte, apărarea națională reprezintă un domeniu esențial în funcționarea statului, pe care îl apără și îl garantează, fiind reglementată printr-un mecanism juridic special proiectat.

Constituția impune, de exemplu, ca pentru militari, Parlamentul României să adopte, printr-o lege organică, un statut. Adică un cod de reguli stabilit special pentru această categorie profesională.

Acest statut a fost adoptat în anul 1995, prin Legea nr. 80, și a fost modificat și completat de câteva zeci de ori până acum. Vă recomand să parcurgeți textul acestei legi, poate fi o lectură interesantă.

Veți găsi aici multe informații despre cariera militară. Puteți vedea, dincolo de lozinci, mituri și prejudecăți, care sunt drepturile reale și care sunt obligațiile militarilor și să vă faceți singuri o părere despre cât de ușor sau greu este pentru cei care optează pentru o asemenea carieră.

Puteți verifica și care dintre drepturile fundamentale pe care Constituția le garantează tuturor cetățenilor sunt interzise sau limitate celor în uniformă.

De exemplu: dreptul la muncă, dreptul la libera circulație, dreptul la asociere, dreptul la grevă, dreptul de a candida și de a fi ales, libertatea întrunirilor, libertatea de exprimare.

Poate vi se par prea puțin importante, dar aceste interdicții și privațiuni sunt impuse pentru întreaga viață activă! Vi s-ar părea la îndemână? Dacă da, verificați dacă mai aveți vârsta pentru a vă înrola.

Avem încă multe posturi disponibile. Dar, înainte de a căuta datele de contact ale birourilor de recrutare, ar mai trebui să știți ceva: Constituția României interzice în mod expres munca forţată (articolul 42).

Dar tot legea fundamentală spune că nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Așa se face că ori de câte ori este nevoie de militari, în situații dificile, indiferent cât de mari ar fi riscurile și indiferent pentru cât timp este necesar, militarii își lasă familiile și sunt la datorie.

În țară sau în teatrele de operații. Sunt în serviciul țării 24 de ore din 24. Rețineți, vă rog: în serviciul țării.

Putem înțelege, sper, de ce militarii insistă atât de mult pe faptul că pensiile lor nu sunt speciale, ci de serviciu, mai exact – pensii militare de stat.

Ele reflectă și compensează, așa cum spune Legea 223 din 2015 (articolul 4), riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României.

Cu alte cuvinte, pensia militară de stat reprezintă consecința aplicării unui cadru juridic impus de Constituția României și consfințit printr-o lege organică: Statutul cadrelor militare.

Dacă dorim să renunțăm la modul de calcul al pensiilor militare și să le aducem în sistemul asigurărilor sociale, mi se pare evident că trebuie reproiectat întregul context, începând chiar cu prevederile Constituției, continuând cu statutul cadrelor militare, care ar rămâne fără obiect, abrogarea celei mai mari părți din Codul Penal, care se referă la militari, și adaptarea întregii legislații complementare din domeniul apărării și securității.

Încadrarea activității militarilor ar trebui făcută după Codul muncii, care stabilește regulile pentru toți salariații din România și care are drept consecință directă pensiile pe sistemul contributiv.

Așadar, putem propune, un alt principiu: un salariat, egal un salariat. Fără tratamente speciale pentru nicio categorie socială! Fără nicio restrângere de drepturi și libertăți!

La urma urmei, fiecare salariat are cam aceleași nevoi, adică să pună o pâine pe masa familiei sale.

Ar fi corect și echitabil, dacă ne dorim ca, la finalul carierei, toți să aibă aceleași drepturi, ca și pe timpul vieții active toți să aibă același tratament în fața legii, aceleași drepturi, aceleași oportunități.

Militarii și-ar putea, de exemplu, desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați.

Ei ar putea avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele (!).

Ar putea declara grevă, ar putea participa la mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori s-ar considera neîndreptățiți. Poate așa se va putea negocia echivalarea grilei de salarizare dincolo de muncitorul necalificat pentru un soldat, de exemplu…

Militarii în activitate s-ar putea înscrie în partide politice, ar putea face propagandă politică în unitățile militare, ar putea candida în administrația publică locală și în Parlamentul României și chiar la Președinția României. Am fi unici în NATO, dar dacă tot am început cu pensiile…

Și, foarte important, ar trebui să luăm în calcul că, în aceste condiții, este posibil să avem apărare națională… doar opt ore pe zi. Adică pe timpul programului de lucru valabil pentru toată lumea.

Pentru weekend și după program, pentru probleme ce țin de apărarea și salvarea țării, vor negocia sindicatele modul de rezolvare!

Ar fi momentul pentru o astfel de schimbare fundamentală? Judecând după ardoarea cu care subiectul a ținut prima pagină vreme de un deceniu, pare că da.

Dar dacă ne uităm la ce se întâmplă în jur, unde se manifestă amenințări de securitate din ce în ce mai diverse, mai sofisticate și mai greu de anticipat, parcă ar trebui să mai măsurăm de câteva ori înainte de a tăia? Dumneavoastră decideți.

Istoria modernă îi conferă lui Otto von Bismarck statuarea principiilor fundamentale pentru sistemul de pensii, organizarea prusacă identificând specificul pensiilor militare.

Acest sistem a fost luat ca exemplu în Principatele Unite de Alexandru Ioan Cuza, care a promulgat prima lege românească a pensiilor militare.

Tot în istoria modernă, celebrul Napoleon Bonaparte declara: Cine nu vrea să hrănească armata țării o va hrăni pe cea a dușmanului.

În concluzie, eu cred că asta nu au înțeles cei ce propovăduiesc desființarea de facto a pensiilor militare de serviciu: egalitatea de tratament nu poate fi impusă doar la finalul carierei, ci pe tot timpul vieții active.

Mai propun și eu o echivalare, așa, de final: un român, egal un român. Români sunt și muncitorii necalificați, și soldații, și maeștrii de balet, și generalii, și medicii, și profesorii, și magistrații, și jurnaliștii.

Fiecare are dreptul să fie tratat cu echitate și respect. Pe toată perioada vieții sale. Nu doar la pensie.

Colonel Constantin Spînu

Sursa: presamil.ro

2 COMENTARII

  1. Înainte de 90 avea i economie,avea i agricultura care producea bani,nu se ieșea la pensie la 40-50 ani,nu erau atâtea curve cu epoleți,armata i si mai justifica banii si prin mersul la munci,acuma de 20 și ceva de ani stau si besesc în unități,așteaptă solda sa meargă la baut,s a format o secta de generalii mai mulți dedat în toate armatele din europa.Pensiile speciale se dau din împrumuturi,în asa zisa poliție ii o debandada în care mulți borfasi din civilie intra sa faca șmecherii.Asa ca ar trebui reduse până când or fii bani

  2. Ce va mai fortati sa va justificati banii nemeritati
    Cum sa fiti egali cu oameni care au muncit zeci de ani si iau pensii un sfert din cat primiti voi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here