Primăria Cluj-Napoca a câștigat în prima instanță unul dintre procesele prin care a luat curtea casei unor clujeni, a împărțit-o și a dat parcelele de teren altor persoane care făcuseră cereri de pe vremea administrației Funar. Chiar dacă familia Terec plătea la primărie chirie pentru suprafața de 1700 mp de teren, contractul respectiv nu a contat prea mult pentru că una dintre clauze spune că administrația locală poate denunța contractul oricând.
Judecătorii clujeni au dat un prim verdict în procesul deschis între membrii unei familii din Cluj Napoca și Primăria Cluj Napoca. Litigiul a apărut ca urmare a faptului că familia Terec a rămas fără terenul care constituia din anii 90 curtea casei și pentru care plătea o chirie lunară.
Chiar dacă terenul era folosit legal, în baza unui contract de închiriere, administrația locală a împărțit terenul și l-a atribuit Deliei Dima Monica, medic la Spitalul de Oncologie Cluj Napoca, alta va ajunge la Dobocan Teodora Andrada, traducător autorizat, și cea de-a treia către Oluc Maria Irina, de profesie avocat. Ele au făcut, pe vremea administrației Funar, cerere pentru a primi câte o parcelă de 300 mp pentru sprijinirea tinerilor care vor să își construiască o locuință. Pentru că municipalitatea clujeană nu le-a rezolvat cererile, ele a deschis procese împotriva primăriei pe care l-au câștigat.
Membrii familiei Terec au dat în judecată administrația locală și pe cei trei beneficiari a parcelelor de teren, dar Tribunalul Cluj a decis să respingă cererea.
Ei au contestat hotărârile de consiliu local în baza cărora curtea le-a fost împărțită pe parcele care au ajuns în proprietatea celor trei clujence menționate anterior pe motiv că hotărârile au fost emise legal.
Potrivit motivării judecătorești, ”actele în litigiu sunt emise de o autoritate publică, respectiv de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi în regim de putere publică, producând efecte obligatorii prin emiterea acestora, la fel ca orice act administrativ. Este irelevant dacă aceste acte sunt sau nu acte de gestiune/administrare a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, întrucât acest lucru nu înseamnă că actele nu pot să fie şi acte administrative în acelaşi timp. (…) instanţa constată că nu se conturează “o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”, câtă vreme susținerile reclamantelor excedează limitelor inerente ale unei acțiuni vizând suspendarea executării actului administrativ, antamând fondul aspectelor litigioase dintre părți. Pe cale de consecinţă, instanţa reţine că în prezenta cauză nu pot fi identificate împrejurări vădite de fapt si de drept care să permită instanţei reţinerea unei îndoieli serioase asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. (…) În cauză nu există indicii care să conducă la concluzia privind existența unei îndoieli serioase care să afecteze prezumția de legalitate a actelor administrative contestate, prin urmare prejudiciul iminent invocat de reclamante, constând în esență în atingerea adusă dreptului de proprietate, nu prezintă suport probator. Prin urmare, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 15 rap.la art.14 din Legea nr. 554/2004, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată”, se arată în motivarea instanței.
Cu alte cuvinte, atât în opinia Primăriei Cluj Napoca, cât și în cea a magistraților, cel puțin în acest caz, contractele de închiriere semnate de clujeni cu primăria nu au o valoare prea mare ținând cont de faptul că ele pot fi anulate în termen de 30 de zile.
Dedicații de la Primăria Cluj Napoca
Anul trecut, Primăria Cluj Napoca a emis trei hotărâri (140, 141 și 318) prin care a solicitat Biroului de Carte Funciară operarea în registre a acestor parcelări.
Astfel că, terenul cu destinația curte al familiei Terec, în suprafață de 1747 mp, care face obiectului unui contract de închiriere încheiat în 2010 și care este în vigoare și în momentul de față, s-a micit peste noapte ajungând la o suprafață de 579 mp. Problema este că pe terenul respectiv oamenii și-au amenajat o livadă și îl folosesc conform legii.
Primăria Cluj Napoca spune că a transmis familiei Terec ce a decis în legătură cu terenul lor, iar acest lucru trebuie luat ca atare.
”Diminuarea suprafeței de teren închiriat i-a fost adusă la cunoștință acesteia (Ana Terec, n.red.) și prin adresa trimisă (în august 2021, n.red.) trimisă prin executor judecătoresc prin care i-a fost transmis un exemplar din actul adițional (…) Apoi, procedural, se urmează calea denunțării unilaterale de către locator (Primăria Cluj Napoca, n.red.) iar în cazul în care terenul nu este predat de către locatar, se poate promova în instanță o acțiune civilă în sensul constatării intervenirii denunțării și evacuării”, arată un răspuns al Direcției Juridice..
Cu alte cuvinte, administrația clujeană se abține să nu le tragă un picior în spate celor care plătesc chirie pe terenul respectiv.
Mai mult, familia Terec a depus în 2019 o cerere de cumpărare a terenului respectiv în baza HCL 571/2013, dar li s-a răspuns trebuiesc clarificate o serie de aspecte referitoare la dreptul de proprietate. Dar administrația locală s-a făcut că plouă.
Feriți-vă! În Cluj Napoca plouă cu parcele de 300 mp
Avocații și angajații din cadrul primăriei clujene au un succes nesperat de alții atunci când vine vorba de atribuirea ajutoarelor de 300 mp de teren pentru construirea unei locuințe.
În 2004, avocata Maria Chilea a semnat cu Primăria Cluj Napoca contractul (nr 247/24.05.2004) pentru atribuirea unei parcele de teren de 300 mp, însă de atunci și până acum administrația locală condusă de duo ul Boc-Apostu a refuzat să pună la dispoziție parcela respectivă.
Pentru ca administrația Boc să respecte legea a fost nevoie de procese și cheltuieli nejustificate care, în final, vor fi suportate de la bugetul local, adică de clujeni.
În 2007, după trei ani de la atribuirea pe hârtie a parcelei de teren, avocata îi scria lui Emil Boc că se așteaptă ca edilul să se implice personal în rezolvarea acestei probleme.
După nouă ani de la semnarea contractului cu Primăria Cluj Napoca, văzând că administrația nu face nici un demers pentru a o pune în posesie, avocata Chilea a deschis un proces împotriva primăriei. După câteva procese, avocata Maria Chilea a obținut o sentință cu titlu executoriu prin care instanța obligă Primăria Cluj Napoca la ”atribuirea efectivă în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 mp situat în zona Lomb, din terenul aflat în proprietatea privată a municipiului Cluj Napoca”.
Pentru a tergiversa cât mai mult punerea în posesie, administrația Boc i-a cerut avocatei să demonstreze că nu mai deține o altă proprietate. Chiar dacă acum avocata mai deține două imobile, Chilea a replicat că la data semnării contractului ea îndeplinea toate criteriile pentru a obține terenul respectiv, astfel s-a mai deschis un alt proces. După ce Primăria Cluj Napoca a pierdut și acest proces, instanța a dispus și punerea la plata unor penalități de 100 lei/zi începând din data de 28.06.2016 până la data punerii în aplicare a sentinței prin care avocata primea terenul respectiv. Ulterior, pentru avocată, administrația locală a avut mai multe parcele de teren, în Borhanci sau Lomb.
Un avocat norocos
Într-o situație similară s-a aflat și avocatul Sorin Militaru care, în baza aceleiași legi, a primit o parcelă de teren într-o zonă rezidențială a municipiului Cluj Napoca: str Ion Andreescu, o zonă rezidențială din cartierul Grigorescu.
La fel ca în cazul avocatei Chilea, colegul ei de profesie, Sorin Militaru este implicat în afaceri pe cai mari și a fost reprezentantul lui Mihai Chezan, unul dintre clujenii care, beneficiind de suportul unor politicieni locali, a dat un tun imobiliar de vreo 6 milioane de euro.
