Procesul în care este judecat fostul comisar IPJ Cluj, Alexandru Mureşan, acuzat de înşelăciune, este relevator pentru practica modului de acordarea unor credite neperformante în perioada boom-ului economic, când angajaţi ai unor bănci erau gata să închidă ochii în încălcarea unor clauze pentru a acorda credite substanţiale. Conform unor surse judiciare, procurorii se pregătesc să se autosesizeze în privinţa fostului şef al BRD Cluj, Mihai Teodorescu, în urma declaraţiilor fostului şef de poliţie, care a spus că, de fapt Teodorescu i-a aranjat creditul pentru care acum este acuzat de înşelăciune.

În rechizitoriul de trimitere în judecată se arată că Alexandru Mureșan a prezentat la BRD o adeverință de salariu care atesta faptul că acesta ar avea un venit de 8.875 de lei, când în realitate câștiga numai 4.875 de lei. În acest fel, în 2008, Alexandru Mureşan a obținut un credit de peste 200.000 de euro de la BRD, cu care ulterior a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care a construit o casă. La scurt timp el a mai încheiat cu BRD un contract de credit pentru  încă 48.500 de euro.

Comisarul clujean a negat faptul că și-a falsificat adeverința de salariu din dosarul de acuzare, eliberată de IPJ Cluj, spunând că este vorba despre un act falsificat de angajaţii BRD. La dosar există o expertiză care susține afirmațiile fostului comisar și care probează faptul că nu el este persoana care a modificat adeverință. deși a recunoscut că a ridicat personal o  adeverinţă de la IPJ Cluj şi a predat-o la BRD. Expertiza de la dosar confirmă faptul că nu Mureşan a falsificat adeverinţa.

“În 2008, împreună cu soţia mea am stabilit şi am decis să cumpăram un teren ca să construim o casă. În prima fază m-am prezentat singur la  BRD pentru a vedea condiţiile de acordare a acestor credite. Verbal, am discutat cu ofițerul de credite Lavinia Mureşan, despre un credit de 218.000 de euro, având în vedere că identificasem un teren de 500 de mp. pe strada Pinului. Am considerat că oferta cea mai bună o are BRD. I-am explicat persoanei pe care o cunoşteam, Lavinia (actual Sabău, n. red.) Mureşan, despre ce salarii avem eu şi soţia mea, iar aceasta ne-a spus că sumele mai mari de 200.000 de euro se aprobă doar de centrala de la Bucureşti şi este o procedură de durată. Atunci, am hotărât cu soţia să luăm doar 200.000 de euro. Am fost la mai multe discuţii, s-a făcut o simulare de credit. De fiecare dată când am discutat cu Lavinia Mureşan i-am spus că eu am un venit de 5.000 de lei, iar soţia mea de 4.200-4.500 lei. Am hotărât să merg la directorul BRD, Teodorescu Mihai, era directorul regional al BRD, i-am expus situaţia şi i-am solicitat dacă se poate să aprobe plata creditului. În prezenţa mea, domnul Teodorescu a sunat-o pe doamna Mureşan şi i-a spus să rezolve acest credit. Din acel moment, doamna Mureşan Lavinia a fost mult mai operativă şi totul s-a rezolvat mai uşor”, arată declaraţiile lui Alexandru Mureşan.

Conform declaraţiei Laviniei Sabău, consilier al Grup Cluj BRD, martor în dosarul de cercetare al lui fostului comisar IPJ Cluj Mureşan Alexandru, în 2008 acordarea creditelor şi a facilităţilor la clienţii care doreau să crediteze o sumă mai mare de 200.000 de euro era decisă de către directorul din centrală, directorul de sucursală având drept de a acorda credite doar sub acest plafon. De aici reiese cine poartă, până la urmă, responsabilitatea pentru acordarea creditelor neperformante.

 

4 comisii de avizare au spus DA

Persoana care s-a ocupat de dosarul pentru acordarea celor două credite ale lui Mureşan, unul de peste 200.000 de euro, urmat de unul de peste 48.000 de euro, a fost Sabău Lavinia, consilier al băncii pentru persoanele cu venituri de peste 1000 de euro şi martor în dosarul de cercetare penală a comisarului. Aceasta mărturiseşte că Mureşan a contactat-o în 2008, solicitându-i o simulare în vederea obţinerii unui credit în valoare de peste 200.000 de euro, credit de care avea nevoie, după spusele lui, pentru a construi o casă.

În urma simulării realizate pe baza veniturilor declarate ale comisarului şi ale soţiei acestuia, a rezultat că acesta este pretabil în a lua un astfel de credit, aşa încât Sabău i-a cerut actele justificative referitoare la venitul lui şi al soţiei, acte pe care amândoi le-au adus personal la bancă. Conform procedurii, angajata BRD a verificat adeverinţele  telefonic la IPJ, dar susţine că, de obicei, primea informaţii doar despre calitatea de angajat nu şi despre venit. Următorul pas a fost să introducă cererea de credit în sistem şi să înainteze dosarul serviciului de analiză credite de unde, după un aviz favorabil a ajuns la serviciul de risc. Aici, Avram Crina Viorica, controlor de risc în cadrul BRD în acea perioadă, a verificat documentele pentru acordarea contractului de creditare şi singurul lucru care i-a atras atenţia a fost gradul ridicat de îndatorare, de peste 60 % din veniturile realizate, aceasta în condiţiile în care gradul maxim admis pe 2008 era de 69% din valoare veniturilor clientului. La limită, dosarul a primit totuşi aviz favorabil şi a fost trimis la comisia juridică, care a analizat garanţiile. De aici, a ajuns la comitetul de acordare a creditelor, unde a primit din nou aviz favorabil.

 

Gradul de îndatorare nu a mai contat

La scurtă vreme, Mureşan a mai obţinut un credit în valoare de 48.000 de euro, gradul de îndatorarea neîmpiedicând niciun fel de comisie sau comitet să avizeze favorabil dosarul de creditare.

“Este posibil, în funcţie de veniturile pe care le-a prezentat inculpatul, ca acel fond de îndatorare avut în vedere la acordarea primului credit, de 69 % din veniturile realizate să scadă la acordarea celui de al doilea credit”, declară Lavinia Sabău în faţa instanţei, dincolo de orice logică, având în vedere că venitul familiei nu s-a mărit şi aceasta era mai îndatorată cu 200.000 de euro.

Lavinia Sabău nu recunoaşte nicio discuţie purtată cu fostul director,  Teodorescu, cu privire la acordarea creditului către Mureşan, în prezenţa sau în absenţa acestuia.

 

Crina Crainic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here