Regionalizarea și descentralizarea României reprezintă doi termeni care au fost vehiculați în condiții dintre cele mai diverse în ultimii 30 de ani. În general, aleșii locali, când se “supără” pe administrația centrala de la București, tună și fulgeră “vrem descentralizare și regionalizare”.
În ultima perioadă cei doi termeni au fost invocați în repetate rânduri în urma nemulțumirii măsurilor impuse de către Guvernul României cu privire la restricțiile impuse ca urmare a încercării prevenirii răspândirii pandemiei pe care le cunoaștem cu toții într-o formă sau alta.
Clarificarea termenilor
Deși nu este o surpriză, chiar și persoanele care invocă acești termeni nu cunosc prea bine ce reprezintă cu exactitate acest lucru pentru România. Regionalizarea reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene pentru a susține progresul economic și social. Conform Consiliului Europei regiunea este unitatea administrativ-teritorială situată sub nivelul statului, care are o autoritate aleasă a administrației publice și mijloace financiare de susținere a acestei autorități. Practic este vorba despre zone administrative delimitate cu personalitate juridică, cu un corp legislativ și executiv similar județelor. Aceste unități administrative uneori sunt numite cantoane, landuri sau state federale în funcție de organizarea fiecărui stat. Fie că este vorba de Elveția, Germania, Rusia sau Statele Unite, aceste unități au autonomie în anumite domenii cu mențiunea că în foarte multe cazuri decizia finală este luată tot la nivel central dar aceast aspect reprezintă alt subiect.
În ceea ce privește proiectul descentralizării, în continuare avem parte de o confuzie extraordinară cu privire la atribuțiile și competențele unei posibile regiuni. Descentralizarea regională se referă la constituirea unei noi colectivități regionale la nivelul superior colectivităților teritoriale existente. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, voi prezenta următorul exemplu, o regiune administrativă poate fi constituită din patru județe, iar prin descentralizare pot fi luate decizii doar pentru acele patru județe în limita competențelor bineînțeles, fără implicarea administrației centrale, în cazul României, a Guvernului. Ca să mai lămurim un aspect, nu prefecții sau președinții consiliilor județene vor decide, chiar mulți dintre ei cred acest lucru, funcțiile acestea există deja în România, suntem mai mult decât lămuriți de activitatea lor.
Da, chiar trebuie modificată Constituția
Implementarea acestor concepte necesită mult mai mult decât aruncarea lor în aer când aleșii locali se spală pe mâini de vină și arată cu degetul spre București, este nevoie de analize complexe din foarte multe puncte de vedere cum ar fi aspecte sociale, economice, politice, legislative, geografice etc. În prezent, conform articolului 3 alin(3) al Constituției, “Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii”, drept urmare pentru schimbarea organizării administrativ-teritoriale a țării, trebuie modificată Constituția.
Conform Art.150, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire, conform art.151. Cu alte cuvinte este mai complicat decât pare la televizor, chiar este nevoie de o mobilizare extrem de serioasă și bine pusă la punct. Totuși, au fost invocate și alte modele de regionalizare prin “fentarea” Constituției, cum ar fi gruparea județelor în zone sub 800.000 de locuitori pentru a nu fi considerată regiune la nivelul Uniunii.
Dacă tot suntem la modificarea constituției, dispoziţiile prezentei privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii, asta pentru cei care se tem în permanență că anumite minorități ne vor “fura” țara sau teritoriile.
Soluții propuse pentru împărțirea administrativă
În prezent, România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare create în anul 1998 pentru aderarea la Uniunea Europeană încadrate în Nomenclatorul Unităților Teritoriale de Statistică (NUTS II). Aceste unități nu au personalitate juridică, reprezintă un acord între consiliile județene și locale având ca scop atragerea fondurilor de dezvoltare regionale ale UE și coordonarea proiectelor de această natură. Am invocat acest aspect deoarece este unul dintre cele mai vehiculate modele de împărțire administrativă pentru posibila regionalizare. NUTS II, cuprinde regiunea Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.
Această împărțire dacă ar fi respectată și în cazul regionalizării are avantaje și dezavantaje în funcție de punctul de vedere din care privim. De exemplu, partea Sud-Est este incomparabil “mai prosperă” având în vedere posibilitățile litoratului, porturilor respectiv a Deltei față de regiunea Sud-Vest-Oltenia cunoscută pentru deșertificarea masivă din ultima perioadă și nivelul de trai scăzut. Același exemplu îl putem observa și în cazul zonei Vest unde județe ca Timișoara sau Arad sunt cu un pas în fața județelor Vaslui sau Bacău care reprezintă unele dintre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană. Prin acest exemplu încerc să aduc în vedere principalul aspect al regionalizării și anume dezvoltarea eficientă a unui stat, drept urmare se reconfirmă ideea necesității unui proiect foarte bine pus la punct și nu doar vorbe aruncate în momentul în care nu suntem de acord cu deciziile administrației centrale. Au mai fost propuse și alte variante cu 5,6 sau 7 regiuni geografice bazate pe fundamente istorice sau numărul de locuitori.
Județul Cluj este situat în zona Nord-Vest
Din această zonă mai fac parte județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj. În unele variante este introdus și județul Alba sau doar Cluj, Bistrița-Năsăud și Maramureș. Totuși, de ce acest mod de împărțire a unui stat a dat rezultate pozitive la case mai mari?
În primul rând, o regiune mai mică este mai ușor de administrat, pot fi atrase fonduri europene specifice sau pot fi întreprinse proiecte de dezvoltare cu caracter regional. Tot din acest punct de vedere se pot analiza mai ușor lipsurile unei regiuni precum și metode corespunzătoare de evitare a decalajului economic sau demografic.
De exemplu, Emil Boc, a invocat regionalizarea drept soluție pentru Autostrada Transilvania, pentru trenuri de mare viteză sau construirea Spitalului Regional. Evident că aceste proiecte sunt benefice regiunii și de bun augur dar totuși să nu ne lăsăm duși de val, nu din cauza lipsei regionalizării nu are Transilvania autostrăzi și trenuri de mare viteză dar acest subiect este povestea incompetenței de 30 de ani a întregii administrații naționale.
Având în vedere complexitatea regionalizării mai sunt foarte multe variabile de care trebuie să se țină cont care nu au fost prezentate în acest articol cum ar fi, Cine va conduce regiunile? Cum vor fi organizate? Vor fi aleși prin vot? Vor fi numiți politic? Vor fi măcar de data aceasta specialiști? Sau vor fi tot “strungari” numiți în funcții de către partidele politice? Având în vedere cum au funcționat lucrurile în administrație până în prezent este posibil ca și acest proiect, dacă va fi realizat, tot “românește”.
Exact! Nu suntem ardeleni suntem nord-esteni!