Unde jefuim în Cluj

RDS, UPC, E-on Gaz şi Romtelecom, vulnerabile în faţa infractorilor
Orice tâlhar, mai mult sau mai puţin înarmat, ar putea jefui cele patru locaţi, fără să întâmpine probleme majore
Profitul: aproximativ 100.000 euro, în doar 15 minute

Trăim vremuri grele. La Cluj se aruncă, în plină stradă, cu cocktail-uri Molotov, la doar doua zile după ce în oraşul de cinci stele al Ardealului s-a produs jaful anului, în care patru bărbaţi mascaţi au jefuit din sediul Băncii Transilvania din Mănăştur, fugind cu “impresionanta” sumă de 60.000 de euro, în doar 66 de secunde. În ţara în care ministrul de interne se schimbă la câteva zile, doi bărbaţi au fost ucişi în stradă, la Braşov, tot în urma unui jaf armat, de această dată la o casa de schimb valutar. În aceeaşi ordine de idei, incidentul de la Ciorogârla nu a fost încă soluţionat, chiar dacă Poliţia Română a dat în urmările internaţională armele sustrase de acolo. Toate aceste întâmplări nu fac decât să întărească ideea că trăim în “ţara nimănui”, iar Poliţia sau Jandarmeria nu fac tot ce le stă în putinţă pentru a apăra cetăţenii patriei. Mai mult decât atât, nici măcar instituţiile care se ocupă de banii contribuabilului nu se preocupă să asigure siguranţa acestora. În urma unui “control” efectuat de reporterii Gazetei, am depistat serioase nereguli în sistemele de securitate ale mai multor instituţii. Astfel, în continuare, vă vom arăta cum, doar în cartierul Mărăşti, un infractor “pus” serios pe treabă, poate în maxim 15 minute să jefuiască cinci dintre sediile sau sucursalele unor importante instituţii care se ocupă de colectarea banilor contribuabilului. Dacă ar dori, orice infractor ar putea să jefuiască sediul UPC, RDS, E-on Gaz , Romtelecom sau  Primăria Mărăşti, fără să întâmpine mari greutăţi în a pleca cu o sumă “frumuşică” de bani.   

Nesiguranţa siguranţei

La o zi după jaful anului de la Cluj, autorităţile centrale au recunoscut că în România lucrurile nu stau chiar aşa cum ar trebui, iar siguranţa populaţiei trebuie mult imbunatăţită. Cu ocazia controalelor efectuate până în prezent, la unităţile financiar bancare şi casele de schimb valutar şi de amanet, poliţiştii au constatat neajunsuri în ceea ce priveşte angajarea de personal fără atestat, dotarea necorespunzătoare a agenţilor de pază cu baston de cauciuc, spray iritant lacrimogen, nu s-au găsit documentele executării serviciului de pază, iar planurile de pază nu erau actualizate. Ca rezultat concret, a fost instruit personalul de pază pe linia creşterii vigilenţei şi sporirea atenţiei – un agent de pază a intervenit în 6 minute cu ocazia activării butonului de panică, şi s-a verificat timpul de reacţie la intevenţie – un echipaj a ajuns în 10 minute. Dacă unităţile financiar bancare şi casele de schimb valutar şi amanet au fost verificate şi atenţionate/instruite de către poliţişti, alte unităţi în care se încasează zilnic sute de milioane (de lei vechi), au fost complet ingnorate de către aceştia. Sediile Romtelecom, RCS&RDS, UPC, primăriile de cartier sau E-on Gaz ar putea reprezenta ţinte sigure pentru răufăcători, în condiţiile în care aproape niciunul dintre aceste sedii nu este dotat cu camere de luat vederi, iar paznicii de acolo sunt de mult trecuţi de vârsta pensionării. Gazeta de Cluj vă dezvăluie, în continuare, cum ar putea un infractor să jefuiască cinci unităţi din cartierul Mărăşti în care se încasează zilnic sume mari de bani, în doar 15 minute.

Atac la sucursale

Pe strada Aurel Vlaicu, sediul Romtelecom reprezintă o ţintă perfectă. Omul de ordine părăseşte incinta în momentul în care reporterii Gazetei de Cluj păşesc în încăpere. Cele patru domne din locaţie nu reprezintă nici cea mai mică ameninţare pentru nişte infractori hotărâţi să se îmbogăţească subit. La intrare sunt plasate două birouri, iar femeile din spatele lor nu au niciun fel de protecţie, în afara camerelor de luat vederi, amplasate strategic în incăpere. Într-o cămăruţă, o femeie de vârstă mijlocie supraveghează câteva monitoare pe care se derulează filmul înregistrat de aparatele de supraveghere. La ghişeul unde se plătesc zilnic facturile sunt plasate alte două doamne, uşor plictisite, de vârstă mijlocie. Din nou, între acestea şi plătitor, respectiv posibil infractor, nu există un geam securizat sau altă modalitate de protecţie. Un delicvent ar putea fi, de asemenea, tentat şi de cele 32 de telefoane mobile postate lângă uşa, într-un dulap de sticlă, mult prea vulnerabil. Pe lângă cele 32 de telefoane, răufăcătorul ar putea fi tentat şi de cei aproximativ 20.000 lei, bani care ar putea fi încasaţi pe parcursul unei zile obişnuite. Totuşi, se poate presupune că firma de securitate cu care ar contract Romtelecom nu ridică zilnic banii încasaţi, ceea ce înseamnă profit maxim pentru posibilul tâlhar.  

Fără protecţie

Probabil, cel mai sigur şi rapid jaf pe care un raufăcător l-ar putea organiza ar fi la sediul RCS&RDS de pe strada Aurel Vlaicu, cartierul Mărăşti. Acolo, trei femei, dintre care două la birouri gen “băncile şcolii”, iar una la casierie ar fi complet vulnerabile în faţa unui tâlhar înarmat cu un pisol. Lipsa camerelor de luat vederi, a paznicului, colţul de stradă prea puţin circulat ar face din acest sediu o ţintă sigură şi vulnerabilă pentru răufăcătorii înarmaţi. O altă unitate din cartierul Mărăşti, complet neputincioasă în eventualitatea unui atac armat este sediul UPC de pe strada Fabricii. Aici, trei femei, în lipsa unui agent de pază şi a camerelor de luat vederi nu ar putea ţine piept unui jaf, fie acesta şi nearmat. Traficul intens în această zonă ar putea reprezenta un atu în virtutea evitării unei tâlhării, dar acest lucru nu poate constitui o certitidine, în condiţiile în care şi strada Izlazului, cea pe care este situată filiala Băncii Transilvania care a fost jefuită săptămânile trecute  este una destul de circulată, atât pietonal, cât şi auto. Dacă e să luăm în calcul faptul că cele două companii de furnizare de servicii de internet, telefonie şi CATV încasează zilnic contravaloarea abonamentelor pentru o parte importantă a locuiorilor cartierului Mărăşti. Dacă e să luăm în considerare faptul că cel puţin 100 de locuitori ai cartierului trec zilnic pragul celor două sucursale, putem presupune că un hoţ ar putea pleca din cele două sucursale cu peste 15.000 lei.

Primăria ia măsuri

În perioada iernii clujenii plătesc, în medie, aproximativ 300 de lei pentru plata facturii la încălzire şi gaz. În cazul în care 150 de persoane îşi plătesc facturile într-o zi, filiala E-on Gaz din Mărăşti ar putea acumula la sfârşitul programului aproximativ 45.000 de lei. În lipsa camerelor de supraveghere, dar dotată cu un paznic în etate, care citeşte, plictisit, o ediţie a unui tabloid clujean, filiala ar putea deveni o probabilă ţintă a jefuitorilor. Primăria din cartierului Mărăşti ar putea fi, de asemenea, o ţintă perfectă datorită faptului că în această perioadă se plătesc impozitele către bugetul local. Chiar dacă această locaţie este singura dintre cele enumerate până acum unde am sesizat prezenţa permanentă a doi oameni de ordine, iar funcţionarele care încasează bani sunt protejate de un geam de plexiglas, acest fapt nu ar putea consitui un impediment major pentru un infractor pus pe treabă. Totuşi, un spărgător ar întâmpina o serie de probleme în finalizarea jafului premeditat. Nu numai prezenţa celor doi oameni de pază ar fi intimidatoare ci şi dotarea acestora cu bastoane şi sprayuri şi privire ageră.

Precizăm că am încercat să îi contactăm atât pe reprezentanţii UPC, RCS&RDS, Romtelecom, cât şi pe cei E-on Gaz, dar aceştia fie nu au putut fi contactaţi, fie au refuzat să dea informaţii referitoare la siguranţa filialelor de la Cluj-Napoca.

Adina Fartuşnic