Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (I)

Nume celebre, oameni bogaţi condamnaţi şi dispăruţi fără urmă sau găsiţi după mult timp. Agenţia MEDIAFAX vă prezintă cele mai cunoscute cazuri şi ce se ascunde în spatele lor: de la sistemul penitenciar şi până la acuzaţii că Justiţia nu mai e legată la ochi, ci priveşte atent ajutată de servicii.

AVRAHAM MORGENSTERN a fugit înainte de condamnare. Un poliţist cercetat pentru că nu a anunţat dispariţia lui

Ultimul şi cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

Doar că sentinţa a venit în aceeaşi zi în care autorităţile au anunţat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar poliţistul în faţa căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunţat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secţie.

În aceeaşi zi în care afaceristul era condamnat, Poliţia a anunţat că şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui au fost trecuţi în funcţii inferioare, iar poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului. Autorităţile nu ştiu în acest moment unde este Morgenstern.

PUIU POPOVICIU, de negăsit după cea fost condamnat la şapte ani de închisoare. Avocatul său este fostul director FBI

Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriţi internaţionali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

Imediat au apărut speculaţiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

Nimeni nu ştie însă exact când şi unde a plecat. Un lucru este totuşi cert. Milionarul român şi-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

„Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

„Spre exemplu, principalul martor al procurorilor, care încercase repetat, dar fără succes să îl facă pe domnul Popoviciu să se incrimineze singur recurgând la înregistrări secrete a recunoscut în instanţă că nu fusese mituit de domnul Popoviciu- în contextul în care presupusa mită consta în două sticle de lichior şi în materiale promoţionale (un stilou, o agendă şi calendare). Fostul ministru al Educaţiei şi alţi martori au declarat în instanţă că terenul din Băneasa nu a fost niciodată proprietatea publică, astfel că acuzaţia de abuz în funcţie nu se poate susţine”, se mai arată în comunicatul de presă.

Louis J. Freeh a deţinut funcţia de director al Biroul Federal de Investigaţii (FBI), iar acum conduce firma de avocatura Freeh Group International Solutions.

Gabriel Popoviciu a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare cu executare, pentru tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti (USAMV).

Autorităţile nu au furnizat informaţii că ar avea indicii unde se află Gabriel Popoviciu.

SEBASTIAN GHIŢĂ – prins în luna aprilie în Serbia. După patru luni, nu se ştie când va fi extrădat

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri a fost fuga lui Sebastian Ghiţă, om de afaceri, mai apoi patron media şi politician, care se învârtea în cele mai înalte cercuri.
Relaţii despre care a vorbit chiar el în înregistrările pe care le-a lăsat în urma sa şi care aveau să „detoneze” un întreg sistem şi să lovească la vârful SRI.

La scurt timp după dispariţia sa, în luna decembrie 2016, România TV, postul deţinut de Sebastian Ghiţă, făcea publică prima înregistrare. Fugarul vorbea despre cum a cunoscut-o pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef DNA, în sediile SRI, la K2, K4 şi T14. A doua casetă oferea detalii despre Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi şi despre dosarele „lucrate” în atelierele Binomului, special pentru patronii media.

Au urmat celelalte casete cu detalii despre modul în care se făceau dosarele penale şi cum fostul preşedinte Traian Băsescu are înregistrări cu Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi Camelia Bogdan. Mai mult, postul a prezintat o înregistrare cu Traian Băsescu în care acesta susţinea că ştie cum a fost condamnat Dan Voiculescu şi cum era aranjată mutarea Cameliei Bogdan în locul magistratului Mustaţă.

În altă înregistrare, Sebastian Ghiţă spunea că Victor Ponta ar fi fost şantajat de Florian Coldea pentru a o propune pe Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA, în numele reprezentanţilor Statelor Unite ale Americii. Au urmat apoi detalii despre relaţia personală pe care o avea cu Kovesi şi prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea. Pentru a demonstra relaţia strânsă cu familia Coldea, Ghiţă a făcut publică o fotografie în care era soţia lui Florian Coldea, angajată a SRI, şi soţia lui Sebastian Ghiţă. Poza era dintr-o vacanţă petrecută la Disneyland.

SRI a anunţat că a efectuat o verificare internă dar Florian Coldea, omul doi din Serviciul de Informaţii, nu a fost găsit vinovat de colegi. A preferat totuşi să treacă în rezervă. Laura Codruţa Kovesi s-a limitat să spună că nu va comenta „afirmaţiile unui inculpat fugar”.

Despre fuga lui Ghiţă au fost multe speculaţii, în contextul în care acesta fusese pierdut de un echipaj de filaj chiar în momentul în care pleca de la o petrecere a SRI.

În cele din urmă, Ghiţă a fost găsit în data de 14 aprilie 2017, în Serbia. Se plimba noaptea pe stradă, alături de fratele său, şi avea asupra sa acte false, de Slovenia. Autorităţile sârbe l-au arestat şi apoi l-au eliberat, Ghiţă având obligaţia să se prezinte periodic la Poliţie. De atunci au trecut patru luni, iar autorităţile române nu ştiu când va fi extrădat.

„Soluţionarea cererii de extrădare privindu-l pe numitul Ghiţă Sebastian este supusă exclusiv legislaţiei naţionale a Republicii Serbia, prin aceasta înţelegând inclusiv procedura, durata de soluţionare a cauzei şi termenele”, precizează Ministerul Justiţiei, în răspunsul solicitat de agenţia MEDIAFAX.

NICOLAE POPA, adus în ţară după 11 ani: Cred că nu am fost căutat

Nicolae Popa a fost condamnat în lipsă, în anul 2000, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, iar în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi.

Popa plecase însă din ţară. A fost adus în România, din Jakarta, abia 11 ani mai târziu, în 2011.

Numele său a revenit recent în atenţie, după ce în una dintre casetele transmise de Sebastian Ghiţă vorbea tocmai despre faptul că Popa a fost transferat în România cu un avion plătit de o firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit 20.000 de euro de la Asesoft,”la cererea statului român şi a doamnei Kovesi”.

Într-un interviu acordat Antena 3, Popa a afirmat că a fost adus cu un avion privat gol. Acesta spunea că nu a fost arestat de Interpol, ci de o secţie a poliţiei indoneziene care se ocupa de securitatea cibernetică.

„Cred că nu am fost căutat sau nu a existat interes. Eu am fost judecat si condamnat în lipsă. Nu am fost niciodată cercetat, nu am dat nici declaraţie în cele două dosare în care am avut condamnări. Urmărirea penală a fost semnată de către Jurj Remus, o să îl regăsiţi peste vreo 13 ani în procesul ginerelui domnului Băsescu.”, a spus Popa, pentru Antena 3.

O reacţie, privind transportul lui Popa, a venit şi din partea Poliţiei Române care a anunţat că legea a fost respectată, iar banii au fost plătiţi de Ministerul de Interne.

România protocoalelor secrete

Sebastian Ghiţă nu este singurul care a vorbit în ultimii ani despre implicarea serviciilor în actul de justiţie.

Problema a fost ridicată de politicieni, ONG-uri şi chiar de oameni din sistemul judiciar, atunci când a venit vorba despre protocoalele SRI cu parchetele.

„O problemă nelămurită până azi, însă, de aproape doi ani, continuă să fie cum au devenit instanţele de judecată «câmp tactic» pentru SRI şi ce fel de acţiuni specifice serviciilor de informaţii desfăşoară SRI în instanţe. Ar fi fost rolul CSM-ului să clarifice acestă situaţie, însă acesta a preferat să evite să o facă. CSM-ul anterior a pronunţat în 2015 o hotărâre, bazată tot pe note secrete primite de la SRI, în care a susţinut că afirmaţia potrivit căreia instanţele au devenit «câmp tactic» pentru SRI nu afectează independenţa justiţiei. Până la urmă, iată, problema implicării SRI în justiţie este mult mai complexă şi va trebui clarificată cât mai rapid. UNJR i-a trimis o solicitare preşedintelui Klaus Iohannis să includă pe agenda şedinţei de la finalul lunii ianuarie „declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informaţii li s-au trasat atribuţii în combaterea infracţiunilor”. Cât de importantă ar fi o astfel de măsură?”, declara Dana Gârbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, într-un interviu pentru MEDIAFAX.

În ultimele zile, dosarul Mazăre- Strutinsky a intrat din nou în atenţia publică, după ce omul de afaceri Sorin Strutinsky, inculpat în dosar, a solicitat Inspecţiei Judiciare şi mai apoi instanţei să verifice de ce la capitolul beneficiari ai interceptărilor sunt trecute două unităţi ale SRI. Mai exact, datele obţinute de serviciul Tehnic al DNA aveau ca beneficiari secundari două unităţi din Bucureşti şi Constanţa.

În acelaşi caz, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, deputatul Marian Cucşa, a anunţat că va cere explicaţii Serviciului de Informaţii.

Tot legat de interceptări, la începutul acestui an, un avocat din Cluj a cerut tuturor instanţelor din ţară numărul interceptărilor telefonice solicitate. Aşa a avut avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, surpriza să afle că în perioada 2010-2015, au fost ascultate circa 300.000 de persoane.

Unul dintre cei ascultaţi este un primar din Gorj.

„Şi eu am avut telefonul ascultat. Mă număr printre cele 1549 de persoane interceptate, în Gorj, în perioada 2010-2015. Enorm de multe, la noi ca la nimeni! (…) Mi le-au arătat, mi s-a spus că am fost ascultat, nu am nimic de ascuns, asta este. Singurul lucru este că mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Ar fi culmea la cât alerg şi la cât muncesc să nu mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Iniţial nu am ştiut că e ascultat, nu-ţi spune nimeni, din contră. Te agită, îţi trimit tot felul de săgeţi, aceasta este metoda. E o bazaconie cu sunetele care s-ar auzi în timpul convorbirilor. Acestea sunt timpurile, în perioada aceasta trăim şi, din păcate, aprobările sunt date de către judecători, care ar trebui să ia mult mai în serios propunerile făcute de poliţişti şi de Parchet”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivileşti.

În total, la nivel naţional, 61 de instanţe au admis tot ce s-a cerut, la capitolul interceptărilor telefonice. Printre acestea se află şi două din judeţul Gorj: Judecătoria Târgu-Cărbuneşti şi Judecătoria Motru. La Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, toate cele 186 de cereri au fost admise. Şi la Judecătoria Motru, procentul a fost de 100%. La Târgu-Jiu însă au fost şi 19 cereri respinse, din 431.

În partea a doua veţi afla detalii despre alte cazuri de fugari celebri, dar şi povestea milionarul care a murit în timp ce îşi ispăşea pedeapsa şi care a lăsat în urma sa o scrisoare ce conţine detalii despre experienţa trăită într-o închisoare românească.

Un sistem penitenciar pentru care CEDO cere soluţii urgente. Pe hârtie, deocamdată, şi asta în condiţiile în care România nu a mai construit o închisoare din 1994.