Statele membre ale UE au direcții diferite de România în redresarea lor economică post-pandemie.
PNRR a fost depus de 14 țări – Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Ungaria și Slovenia.
Portugalia are două componente întregi dedicate mediului privat – “Capitalizare și inovare în afaceri” și “Companiile 4.0”, care implică atât finanțare directă către companii în vederea restabilirii acestora la nivelul de dinaintea pandemiei cât și finanțare prin instrumente financiare. O parte din alocare va fi destinată programului Startup Portugalia pentru finanțarea startupurilor.
Danemarca a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor și încurajării exportului. În cadrul acestui program vor fi acordate subvenții pentru digitalizarea IMM-urilor.
PNRR-ul Spaniei conține 4 componente dedicate IMM-urilor printre care sunt incluse programe pentru creșterea competitivității, digitalizare, internaționalizare și linii de sprijin financiar.
Italia va sprijini prin PNRR resuscitarea IMM-urilor și în special turismul.
Programe dedicate sectorului IMM
Portugalia
Componenta 5 a PNRR “Capitalizare și inovare în afaceri”
Investițiile în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde euro. În mod complementar, Portugalia va utiliza componenta de împrumuturi a instrumentului pentru Recuperare și reziliență în valoare de 1,55 miliarde euro destinat capitalizării companiilor.
Obiectivele sunt: finanțarea directă către companii în vederea restabilirii nivelurilor de autonomie după ce efectele economice extrem de nefaste ale pandemiei au agravat problema structurală a capitalizării reduse a firmelor portugheze, precum și finanțare prin instrumente financiare (împrumuturi)
Componența 16 a PNRR-ului “Companiile 4.0” are o valoare de 650 milioane euro și vizează consolidarea competențelor digitale ale angajaților, modernizarea modelului de afaceri al companiilor, crearea de noi canale digitale pentru comercializarea produselor și serviciilor, precum și stimularea spiritului antreprenorial bazat pe digital Startup Portugalia
Germania dorește să digitalizeze întreaga producție (1,1 mld euro în proiecte), să finanteze proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial (859 mil euro) și clustere de inovare (232 mil). Aceste proiecte vor fi finanțate doar dacă în parteneriatele create, minim 30% din finanțare se va duce către sectorul IMM. Un accent important va fi pe investiții în cercetarea și dezvoltarea domeniului auto, domeniului 5G și al nanotehnologiei. Digitalizarea va fi elementul central în cadrul învățământului, Germania dorind să digitalizeze integral educația și să instruiască tot personalul angajat în acest domeniu.
Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech și doreste ca până în 2025 să apară 3 unicorni în domenii precum: tehnologii cuantice, securitate cibernetică, cloud computing, big data, tehnologia comunicațiilor (5G/6G). În plus, Franța a dedicat o componentă întreagă finanțării afacerilor. IMM-urile vor primi până la 20 mld. euro în credite de angajat, scutiri de taxe și impozite, granturi pentru mici proiecte de eficiență energetică. În plus, aproximativ 250 milioane euro sunt alocate fondurilor de investiții regionale, care vor finanța IMM-uri și care se preconizează că vor avea un efect de levier de aproximativ 1 mld. euro în doar 2 ani.
Polonia, care are planul în lucru, prevede investiții în sectorul IMM de 500 mil euro direcționate către Fondul Polonez de Dezvoltare (fond de investiții guvernamental), programul Start în Polonia, program de garantare pentru IMM-uri, programul de electromobilitate, creșterea competitivității fermelor prin implementarea de soluții în domeniul agriculturii 4.0, debirocratizare pentru cetățeni și IMM-uri prin simplificarea procedurilor, minimizarea costurilor și facilitarea contactelor cu instituțiile publice, investiții în sectorul verde (în special legate de economia circulară, care vor avea ca rezultat o mai bună gestionare a materialelor) precum și investiții în firme ce prezintă produse noi din materiale reciclate sau modalități mai eficiente de reciclare și gestionare a deșeurilor.
Sectorul despre care se vorbește cel mai mult este sectorul agriculturii și creșterea competitivității acestui sector la nivel european.
Bulgaria, care lucrează încă la program, are în plan finanțări în infrastructură pentru parcuri industriale, inclusiv instrumente de tip ajutor de stat pentru menținerea și dezvoltarea firmelor în cadrul parcurilor (208 mil. euro + 50% cofinanțare) și vrea să înființeze trei fonduri de investiții: Fondul pentru modernizare tehnologică 200 mil. euro; Fondul “tranziția verde” prin producerea și stocarea de energie de către IMM-uri + optimizarea soluțiilor de mediu 125 mil. euro; Fondul pentru sprijinirea tranziției către digitalizare, inclusiv tranziția către industrii 4.0 și cercetare-dezvoltare în cadrul noilor tehnologii, 125 mil. euro
Acronimul IMM apare în PNRR-ul fiecărei țări, dar la unele apar mai des decât la altele: Romania 21 apariții, Franța 54 apariții, Germania 128 apariții, Polonia 71 apariții, Bulgaria 14 apariții.
Un alt sector importante este cel al digitalizării și tehnologiei 5G.
Polonia prevede investiții în infrastructura 5G și conectivitate în valoare de 1.4 mld. euro, precum și digitalizarea sistemului educațional în valoare de 700 mld. euro (investiții + instruire resurse umane).
Bulgaria prevede investiții publice în digitalizarea agriculturii pe tot lanțul de distribuție “from farm to table” prin realizarea de fluxuri electronice de administrare a datelor fermierilor, centralizarea și utilizarea datelor de către firmele din lanțurile de distribuție, precum și investiții în domeniul cultural, respectiv digitalizarea muzeelor, bibliotecilor și domeniul audio-vizual.
Planurile comparate prezintă modalități clare de implementare a ideilor. Planurile Franței și al Germaniei prezintă chiar timeline al desfășurării implementării precum și indicatori de urmărit. Planul francez se axează pe creșterea numărului de angajați și pe dezvoltarea resurselor umane în general. Planurile Franței, Germaniei și Poloniei au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe o agricultură 4.0.
Interesantă este și dimensiunea planurilor de redresare și reziliență: cel al României are 132 de pagini, cel francez 815 pagini, cel german 1.241 de pagini, cel din Italia 269 de pagini, cel spaniol 348 de pagini, cel polonez 498 de pagini, Ungaria a depus 432 de pagini, iar Bulgaria 297 de pagini.
Sursa: cotidianul.ro
Citește și: UE a adoptat Pactul verde european, planul pentru reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului
