Ungaria bagă un milion de euro în ”sinceritate”

La începutul lunii aprilie, Executivul de la Budapesta a aprobat, printr-o hotărâre de guvern, alocarea a aproape un milion de euro (!) pentru programul UDMR, „1000 de ani în Transilvania, 100 de ani România”. Potrivit historia.ro, din aceeași sursă, aflăm că banii vor veni prin intermediul Fondului Bethlen Gabor, către ONG-ul de casă al UDMR, Fundația pentru Școală, condusă de șeful de cabinet al lui Kelemen Hunor, Nagy Zoltan.

Deși până aici nu e nimic extraordinar, fiind aproape un fapt comun finanțarea de către Budapesta a formațiunilor maghiare din România, în pofida negărilor repetate ale principalilor beneficiari ai banilor ungari, o scurtă căutare a respectivului program ne dezvăluie adevărata țintă a acestuia, și anume crearea unei imagini separate a maghiarilor din România față de populația majoritară, nu prin celebrarea comună a o sută de ani de co-locuire, ci a o sută de ani de auto-izolare în corpul României moderne. Pare a fi rețeta preferată a lui Viktor Orban, aplicată și în relația cu Uniunea Europeană: alături de voi când vrem să vă accesăm finanțările, izolați și doar noi, atunci când trebuie să fim solidari în chestiunea migrației și să răspundem cererilor de ajutor venite din Italia, Grecia și alte state vizate de migranți. Tot la fel și aici: alături de voi, maghiarii din Transilvania, când vă dorim voturile și acțiunile care ne favorizează geopolitic, dar numai noi, atunci când vine vorba să vă primim în Ungaria și să beneficiați de sistemele statului. Iar exportul de idei izolaționiste, dinspre Ungaria spre maghiarii din România, prin intermediul UDMR, nu face decât să ajute în menținerea unor maghiari care răspund la comenzi, cărora li se vând idei „supărate” împotriva românilor și a statului român.

Revenind la subiectul sumelor, cum va gestiona UDMR această sumă colosală, dacă comparăm cu sumele oferite de statul român pentru sărbătorirea Centenarului? Care va fi destinația banilor din Ungaria? Oare vor ajunge banii contribuabililor ungari să fie folosiți pentru binele maghiarilor din România sau pentru menținerea unei atmosfere înveninate într-un an sensibil?

Kelemen Hunor afirmă într-un interviu că prin proiectul „1000 de ani în Transilvania 100 de ani în România, UDMR a decis ca 2018 să fie un an al sincerității”, lăsând să se înțeleagă buna-credință ce ar caracteriza acest proiect și continua lipsă de încredere afișată de români față de minoritarii maghiari.

Totuși, internetul face ca unele lucruri care s-ar dori cunoscute de nu foarte multă lume să ajungă și la cei care au lehamite de ipocrizia unora dintre liderii maghiari, care se arată împăciuitori în media de limba română, dar care își dezvelesc colții atunci când se adresează co-etnicilor lor.

De exemplu, din cotidianul de limba maghiară Szabadsag, aflăm că zilele trecute în Cluj-Napoca, a fost organizată, sub egida unor fundații și asociații conduse de oameni de la vârful formațiunii (de exemplu, Academia Szacsvay condusă de Szabo Odon, care este și parlamentar UDMR), o sesiune pompos numită științifică, unde au participat istorici români și maghiari și unde s-a discutat despre primul sfert de secol al Centenarului și despre importanța „dialogului” minoritate-majoritate.

Doar că, printre vorbitori au fost doar istorici de casă ai UDMR, maghiari, precum Levente Benko și Vilmos Keszeg, care au discutat doar despre aspecte naționale maghiare și au oferit soluții doar conform discursului lui Viktor Orban pentru maghiari. Sau, cel puțin așa reiese din articolele apărute pe Internet.

De exemplu, Ablonczi Balazs a reluat o prelegere publicată în volumul „Transilvania Reîntoarsă”, axată pe modul în care au fost negociate granițele dintre România și Ungaria. Un alt cuvânt ținut de la tribună, de către Sarandi Tamas, a vizat administrația militară instaurată în Transilvania, imediat după momentul 1940, iar Bela Borsi-Kalman a făcut referire la naționalismul român și maghiar utilizat de diplomație.

Totuși, un proiect cu numele de Trianon 100, dincolo de particularitățile de percepție, nu trimite cu gândul decât la intenții confruntaționiste și nu susține afirmațiile lui Ablonczi Balazs, conform cărora este doar un proiect științific, care studiază date. Conform aceluiași vorbitor, „istoria este în evoluție, chiar dacă s-a produs în 100 de ani, ea lucrează și se transformă”.

Se regăsește și în aceste exemple același stil politicianist, care apasă dezvoltarea zonelor locuite de maghiari, deși liderii din administrația locală au beneficiat de fonduri importante de la bugetul central. Mentalitatea pe care liderii maghiari o promovează și perpetuează față de co-etnicii lor este cea care a făcut ca școlile să fie total segregate și numai extrem de rar copii maghiari să învețe sub același acoperiș cu copii români, ca lanțuri de magazine precum Kaufland, Lidl, Dedeman să fi reușit de relativ puțini ani să intre în orașe precum Miercurea-Ciuc sau Odorheiu Secuiesc.

Să fie această conferință organizată cu bani din milionul de euro acordat de la Budapesta? Probabil că da, însă oficial nu vom afla niciodată. De altfel, UDMR are o întreagă istorie de refuzuri în a dezvălui ce fonduri primește din Ungaria și mai ales cum cheltuiește aceste fonduri care nu sunt supuse niciunui control fiscal, chiar către cei mai îndreptățiți să întrebe acest lucru, și anume contribuabilii unguri. A fost nevoie ca ziariștii de la site-ul de investigații în limba maghiară atlatszo.hu  (https://erdely.atlatszo.hu/2016/11/28/cum-sunt-cheltuiti-banii-maghiarimii-din-transilvania-cum-justifica-udmr/) să dea în judecată UDMR pentru a putea afla sumele obținute de uniune de la Budapesta.

Nu suntem nici măcar la mijlocul lui 2018 și cu siguranță vom mai avea mult de dezbătut pe acest subiect. Mai ales dacă ținem cont că „istoria este în evoluție” și se lucrează să se transforme…