Parlamentarii UDMR, au înaintat o iniţiativă legislativă pentru înfiinţarea a 16 regiuni de dezvoltare şi 5 macroregiuni, faţă de 8, respectiv 4, câte sunt legiferate acum. Una din observaţiile executivului se referă la faptul că cele două regiuni ale Olteniei sunt atribuite unor macroregiuni diferite, sudul provinciei istorice (judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt) ar face parte din Macroregiunea II, care mai include Bucureştiul, sudul Munteniei şi Dobrogea, iar nordul Olteniei (judeţele Vâlcea şi Gorj) ar aparţine Macroregiunii III, alături de nordul Munteniei (Argeş, Dâmboviţa şi Prahova).  Proiectul UDMR înfiinţează de facto Ţinutul Secuiesc, cele trei judeţe, Mureş, Harghita şi Covasna, fiind cuprinse în aceeaşi regiune.

Aceasta a trecut de Senat, miercuri, 10 februarie, prin adoptare tacită, însă Guvernul nu susţine această propunere pentru modificarea şi completarea legii nr 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare. În proiect se menţionează ca pe teritoriul României să fie constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ teritoriale şi nu au personalitate juridică, ci, la fel ca şi actualele regiuni de dezvoltare, sunt concepute în scopul atragerii de fonduri europene. Ea a fost iniţiată de grupul parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor şi al Senatului. Pentru a deveni lege, proiectul trebuie aprobat şi de Camera Deputaţilor, care este cea decizională în acest caz.

Regiunile nu au statut administrativ

Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deşi devin din ce în ce mai importante în mecanismul atragerii fondurilor europene, aceste regiuni nu au nici un statut administrativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale
Motivele care intervin în această propunere legislativă se referă la reducerea discrepanţelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, pentru a atenua rămânerea în urmă a zonelor celor mai defavorizate, inclusiv a celor rurale. România trebuie să promoveze o politică regională care are ca obiectiv diminuarea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni şi prevenirea apariţiei unor dezechilibre şi susţinerea unor dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării. Prioritar este gradul creşterii competivităţii regiunilor, restructurarea lor economică în concordanţă cu obiectivele europene ale politicii de coeziune. Toate zonele trebuie să deţină posibilitatea de a contribui la creşterea economică şi la ocuparea forţei de muncă. Trebuie acordată o atenţie si în investiţiile din zonele rurale nu numai în cele urbane, ele având de asemenea un rol bine stabilit în dezvoltarea regională şi în promovarea unor comunităţi durabile. În opinia politicienilor UDMR,  trebuie procedat la identificarea regiunilor pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin regulamentul (CE) nr 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS).
Se introduce un nou articol în care se precizează următoarele: „Macroregiunile sunt zone care cuprin teritoriile mai multor regiuni de dezvoltare, constituite din regruparea strict statistică a acestora şi funcţionează în baza prezentei legi. Macroregiunile constituie cadrul general pentru elaborarea şi implementarea stategiilor de dezvoltare regionale, permiţând utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane, în conformitate cu reglementările europene emise de EUROSTAT pentru primul nivel de clasificare teritorială NUTS 1, existent în Uniunea Europeană.”

Marko Bela crede că actualele regiuni de dezvoltare sunt prea mari

Liderul UDMR, Marko Bela a declarat pentru Gazeta de Cluj cu privire la acest proiect că actualele regiuni de dezvoltare sunt prea mari, au fost înfiinţate artificial şi că tată lumea recunoaşte acest lucru. Ele „nu sunt corespunzătoare, nu sunt capabile să creeze o coerenţă economică în anumite zone. Discuţiile vor fi în legătură cu reorganizarea şi anume care să fie noile regiuni, dar inclusiv partenerii noştrii de guvernare PDL, au acceptat ca din actualele regiuni, 8 în acest moment, ar trebui să facem în jur de 16. Bineînţeles că vom avea o serie de discuţii cum o să arate această reorganizare, care judeţe se vor întruni într-o regiune. Proiectul nostru, care prin adoptare tacită  a trecut din Senat în Camera Deputaţilor, conţine şi propuneri concrete în anexă privind noile regiuni de dezvoltare economică. În legătură cu această propunere nu am avut deocamdată nici un fel de dicuţii sau negocieri, dar vom realiza clarificări şi  analize”
Contactat de către Gazeta de Cluj, deputatul UDMR, Mate Andras Levente a precizat faptul că această iniţiativă face parte dintr-un proces normal şi obligatoriu pentru România. El crede că proiectul va reuşi să treacă în Parlament în forma pe care UDMR-ul l-a depus. Mai mult, proiectul de lege va fi susţinut şi de ceilalţi colegi din diferitele partide politice „pentru că este obligaţia noastră de a face aceste regiuni de dezvoltare.”  Însă nici măcar parlamentarii aliaţilor UDMR la guvernare nu par convinşi de utilitatea iniţiativei Uniunii. Deputatul PDL Petru Călian a declarat pentru Gazeta de Cluj că „această iniţiativă este o strategie a celor de la UDMR, pe care o cunoaştem de mult timp. Este dreptul lor să îl încerce, însă cred că pentru asemenea demers e nevoie de o majoritate consistentă în Parlament. Eu cel puţin nu sunt de acord cu acestă propunere legislativă şi nu o voi susţine.” De asemenea deputatul PDL de Cluj Mircia Giurgiu ar fi de acord cu propunerea numai în cazul în care este vorba de criterii economice.

Desfiinţarea prefecturilor, privite ca instituţii inutile

O a doua problemă ridicată tot de cei din UDMR, se referă la limitarea puterilor prefectului, chiar desfiinţarea prefecturilor şi clarificarea relaţiilor dintre puterile statului, acestea fiind câteva măsuri pentru viitoarea Constituţie. Fostul senator UDMR, actualmente consilier prezidenţial pentru problemele minorităţilor, Eckstein Kovacs Peter, a afirmat pentru Gazeta de Cluj că desfiinţarea prefecturilor ”este un punct exprimat  nu numai de către partidul UDMR, ci de mai mulţi parlamentari şi oameni politici de la diferite partide, pentru că reglementările care au venit una după alta au cam luat mult din competenţele prefecturilor, în principal în favoarea consiliilor judeţene. Ca atare, o regândire a instituţiei şi eventual chiar replasarea competenţelor acesteia, care, în momentul de faţă, se referă la respectării legalităţii în administraţia publică locală şi în deconcentrate. Poate să fie găsită o soluţie care ar implica întradevăr desfinţarea prefecturilor, trebuie gandită aceasta problemă. Nu mi se pare a fi o găselniţă sau o acţiune de partizanat al UDMR-ului.”                                                                                                                                                    Întrebat dacă acest lucru se va realiza, care ar putea fi interlocutorul direct al Guvernului, Eckstein Kovacs Peter a relatat că depinde unde vrei să o plasezi „nu cunosc soluţia alternativă propusă de UDMR, poate să fie un reprezentant cu o altă denumire, şi cu alte competenţe sau să treacă la consiliile judeţene. Consider că poate fi element ce poate fi discutat în contextul în care modernizarea administrativă e un punct sensibil. Şi aici în acest context implică şi o regândire a organizării regionale. Acolo întradevăr se poate găsi o soluţie pentru a renunţa la serviciile prefecturii. Deocamdată sunt regiuni cu puteri sporite cu aşa numiţii guvernatori regionali şi se pot găsi o serie de soluţii.”
Deputatul UDMR Palfi Mozes Zoltan consideră că administraţiile trebuie modernizate, iar această propunere a Uniunii va avea succes. El a apreciat pentru Gazeta de Cluj că prefecturile şi consiliile judeţean au atribuţii care se suprapun, astfel acestă propunere ar avea şi o raţiune economică.                                                                                                                                                Marko Bela  e de părere că atunci când Constituţia va fi modificată „ar trebui să restrângem atribuţiile prefecţilor la monitorizarea legalităţii actelor administraţiilor locale. Nu e nevoie ca prefectul să conducă instituţiile deconcentrate ale statului. În ceea ce mă priveşte, am şi putea desfiinţa instituţia de prefect, sau, dacă nu, să ramânem numai  cu aceste atribuţii de clarificare a legalităţii.”                                                                                                                                            Democrat liberalul Petru Călian are un alt punct de vedere: „Dacă nu o să mai avem prefectură nu mai avem nici un reprezentant al guvernului în teritoriu. Cu cine mai discută Guvernul în situaţia asta? Atunci trebuie descentralizat tot, să nu mai răspundă Guvernul de nimic pe zone administrative locale ceea ce este puţin probabil în acest moment. Eu cred că acest aspect este prematur.”

Statutul minorităţilor naţionale, de patru ani în Parlament

După ce proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale a stat blocat în Parlament timp de 4 ani, a ajuns, într-un final, în rândul priorităţilor guvernului pentru dezbaterile următoare. Proiectul de lege privind autonomia culturală reflectă constituirea unor organisme ale minorităţilor, denumite Consilii Naţionale ale Autonomiei Culturale, care ar urma să decidă în privinţa înfiinţării sau desfiinţării unor şcoli, a destituirii directorilor unităţilor culturale, de învăţământ sau presă, precum şi a programei şcolare referitoare la limba maternă şi istoria proprie.                                                                                                                                                                                   „Este un proiect de lege al minorităţilor prin care încercăm să reglementăm o serie de probleme legate de statutul minorităţilor, cum funcţionează organizaţiile minorităţilor şi dreptul de decizie privind educaţia şi cultura”, a declarat Marko Bela pentru Gazeta de Cluj. Petru Călian consideră că acest proiect va continua să dreneze în Parlament dacă UDMR nu va fi dispus să negocieze şi să să facă concesii. „În actuala formă nu poate să treacă. În condiţiile în care se respectă strict Constituţia României şi renunţi la alte prevederi din statutul minorităţilor naţionale este posibil să treacă, în esenţă nu se modifică din punct de vedere legislativ mare lucru.”

Cele 8 regiuni de dezvoltare actuale

1. Regiunea Nord – Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
2. Regiunea Sud –Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea )
3. Regiunea Sud (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman)
4. Regiunea Sud Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
5. Regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
6. Regiunea Nord Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare)
7. Regiunea Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
8. Regiunea Bucureşti Ilfov (Bucureşti, Ilfov)

Cele 16 regiuni UDMR

Macroregiunea I
1. Botoşani – Suceava
2. Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui
3. Brăila – Buzău – Galaţi – Vrancea
Macroregiunea II
4. Constanţa – Tulcea
5. Bucureşti
6. Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov
7. Giurgiu – Teleorman
8. Dolj – Mehedinţi – Olt
Macroregiunea III
9. Gorj – Vâlcea
10. Argeş – Dâmboviţa – Prahova
Macroregiunea IV
11. Arad – Caraş-Severin – Timişoara
12. Alba – Hunedoara
13. Sibiu – Braşov
Macroregiunea V
14. Covasna – Harghita – Mureş
15. Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş
16. Bihor – Sălaj – Satu-Mare

Adina Botîrcă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here