Uninominalul românesc, plin de “capcane”

Cei care au câştigat sunt mulţumiţi, cei care au pierdut se consideră victime ale sistemului de vot. Cât de eficient este acest sistem de vot? Votăm uninominal sau proporţional?

Ca la noi la nimeni

Analiştii politici spun că avem de fapt de-a face cu un sistem de vot mixt, undeva între uninominal şi proporţional. Inventivitatea românilor şi-a spus şi de această dată cuvântul, având în vedere că suntem singurul stat din lume cu un asemenea sistem de vot. Sistemele electorale după care a fost gândit sistemul nostru “uninominal” sunt doar asemănătoare cu ceea ce legislativul românesc a adoptat în 2007.

Modus operandi

Pentru cei care au obţinut peste 50 de procente din voturile electoratului, situaţia este simplă. Ei ajung direct în Parlament, bineînţeles, în cazul în care partidul din care fac parte a trecut de pragul electoral pentru a intra în Parlament, mai exact 5 procente. Pentru restul candidaţilor, însă, începe un procedeu lung şi încâlcit de calcule. În prima etapă, biroul electoral al circumscripţiei sau al judeţului fixează coeficientul electoral. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul pentru a intra în Parlament şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ.

 

Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în legislativ. În următoarea etapă se imparte numărul de voturi obţinut de fiecare partid la nivelul judeţului la acest coeficient electoral. Vor rezulta o parte întreagă şi un rest. Partea întreagă reprezintă numărul de mandate alocate acelui partid în prima fază de repartizare a mandatelor. “Resturile” de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut peste 50 de procente din voturi sunt folosite la Biroul Electoral Central în următoarea etapă de repartizare a mandatelor. Resturile de voturi din toate circumscripţiile sunt însumate, o operaţie similară fiind făcută şi în cazul mandatelor.

 

În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, cea de redistribuire, etapă care presupune calcule relativ complicate, menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid şi în ce judeţe respectiva formaţiune politică va beneficia de aceste mandate. Cert este  că după faza pe ţară fiecare judeţ se mai alege cu câteva mandate, dar nu mai mult decât cele stabilite iniţial prin impărţirea numărului de locuitori ai judeţului la norma de reprezentare. Astfel, după adunarea “resturilor”, BEC stabileşte potrivit sistemului proporţional, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional prin redistribuire. Apoi se stabileşte în ce colegii vor merge acele mandate.

 

Cum se transformă însă aceste mandate în nume? Se face o listă cu candidaţii folosindu-se numărul de voturi obţinute de fiecare şi numărul de mandate obţinute în urma redistribuirii. Lista nominală se construieşte pornind de la numărul efectiv de voturi obţinute de candidaţi, indiferent de colegiu, in ordinea descrescătoare a voturilor. Urmează apoi atribuirea mandatelor. Aceasta se face în ordinea candidaţilor din listă, fiind săriţi candidaţii în al căror colegiu mandatul a fost deja câştigat sau candidaţii partidelot care şi-au epuizat numărul de mandate. Astfel, la final, ne putem da seama că nu e tocmai după cum votează electoratul ci după cum se nimereşte ca un candidat să fie sau nu într-un partid cu mai multe mandate repartizate, fie la faza pe judeţ, fie la faza pe ţară. Dar şi în interiorul unui partid cu multe mandate un candidat poate pierde fotoliul de parlamentar chiar dacă în mod concret a obţinut  mai multe voturi decât colegi de-ai săi de partid din alte colegii.

“Reprezentativitate bună”

Unul dintre câştigătorii mandatelor redistribuite, Alexandru Cordoş de la PSD spune că sistemul acesta de vot are lipsurile lui, dar că, în principiu, respectă dorinţele cetăţenilor. “Legislativul a gândit, la vremea respectivă, cu siguranţă toate aspectele acestui sistem de vot uniominal. Acest sistem are însă lacunele sale. Principiul reprezentativităţii este totuşi unul bun. Eu am obţinut în PSD locul al doilea ca număr de voturi, imediat după Vasile Puşcaş. Mi-aş fi dorit să câştige el, România are nevoie de oameni ca Vasile Puşcaş în Parlament. Mi-aş fi dorit să fiu alături de el în Parlament. Dar PSD a avut doar un singur mandat pentru Senat. Dacă nu aş fi intrat nici eu, la redistribuire, am fi asistat la ceea ce se numeşte totalitarism: acelaşi partid să ia toate mandatele în Senat”, ne-a declarat câştigătorul mandatului de senator în colegiul patru. Cordoş spune că PSD are în plan modificarea sistemului de vot. “Împreună cu colegii mei de partid şi din Parlament vom analiza lacunele sistemului şi vom face propuneri pentru corectarea acestora”, spune viitorul senator.

“Victimă a sistemului”

Senatorul UDMR Ekstein Kovacs Peter nu a mai reuşit să intre în Parlament, mandatul din colegiul doi fiindu-i atribuit membrului PDL Şerban Rădulescu. Eckstein spune că nu putem vorbi de un sistem uninominal ci de unul mixt. “Acest sistem de vot a fost numit uninominal pentru că s-a presupus că ar rezolva problemele clasei politice. De fapt, avem de-a face cu un sistem mixt, iar rezultatele confirmă acest lucru”, spune Ekstein. Acesta nu este surprins de procentajul obţinut, dar spune că într-un sistem de vot proporţional ar fi ajuns din nou în Parlament. “Nu este o surpriză procentajul pe care l-am obţinut. E puţin peste ceea ce am obţinut la Consiliul Judeţean la alegerile locale. Ideea este că dacă am fi avut vot proporţional, aş fi intrat în Parlament. Sunt cumva o victimă a sistemului?”, ne-a declarat Ekstein Kovacs.

Preşedintele ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, declara la sfârşitul săptămânii trecute că noul sistem electoral uninominal şi-a atins obiectivele, în mod general, iar ce numesc unii «anomalii» reprezintă o consecinţă a repartizării proporţionale a mandatelor, modalitate propusă de PSD şi acceptată de comisia parlamentară. Pârvulescu a mai spus că, în opinia sa, partidele ar trebui să îşi asume responsabilitatea politică pentru această lege.

Consilierul prezidenţial Cristian Preda spunea săptămâna trecută , pentru Mediafax, că actualul sistem de vot este “un experiment cu totul şi cu totul nefericit” iar “scuzele” folosite de ProDemocraţia în apărarea acestuia sunt “neserioase”, arătând că legea a fost făcută pentru a-i proteja pe liberali. El a apreciat de asemenea că actualul sistem de vot “discriminează”, dat fiind faptul că au existat candidaţi care au câştigat mandate cu foarte puţine voturi.

Liderul UDMR, Marko Bela declară că noul Parlament va trebui, foarte repede, să aducă modificări la legea electorală, pentru a elimina deficienţele din sistemul uninominal. Acesta a susţinut, într-o conferinţă de presă, că sistemul uninominal are o serie de “defecţiuni şi deficienţe” şi ar trebui o lege electorală “coerentã şi care să oglindeascã opţiunile electoratului”. În opinia liderului UDMR, sistemul uninominal “e un fel de sistem voalat cu liste”, în care “hazardul” are un loc important.

Colegiul 4, Senat

Tudor Ştefănie (PDL) – 23.284 voturi (43,33 la sută),
Szedilek Lenke (UDMR) – 10.125 voturi (18,84 la sută),
Alexandru Cordoş (PSD) – 8.520 voturi (15,85 la sută),
Gheorghe Funar (PRM) – 5.991 voturi (11,15 la sută)
Mircea Puşcă (PNL) – 4.878 voturi (9,07 la sută).

Colegiul 2, Senat

PDL Şerban Rădulescu 23.687 voturi (47,73 la sută),
Eckstein Kovacs Peter (UDMR) – 10.095 voturi (20,34 la sută),
Vasile Cozma (PSD) – 7.242 voturi (14,59 la sută)
Lucia Morariu (PNL) – 6.234 voturi (12,56 la sută).

Simona Curcian