In urma unei vizite a primarului Sorin Apostu la Bruxelles pentru a discuta despre polii de dezvoltare ai municipiului, in cadrul careia oficialii europenii i-au explicat acestuia ca judetul este o unitate administrativ-teritoriala prea mica pentru absorbtia eficace de fonduri europene, problema regionalizarii a intrat, iarasi, in atentia presei. „Gazeta de Cluj” va prezinta in ce stadiu se afla proiectul de regionalizare a Romaniei, precum si de ce specialistii si oficialii europeni recomanda aceasta forma de organizare.
Reprezentantii Uniunii Europene incearca in continuare sa explice politicienilor romani importanta regionalizarii pentru procesul de absorbtie a fondurilor comunitare. Primarul Sorin Apostu s-a intalnit la Bruxelles cu o serie de oficiali europeni care lucreaza in aria politicilor regionale, care i-au explicat ca actuala formula administrativa din Romania nu este cea mai potrivita pentru atragerea fondurilor europene. Europarlamentarul polonez Danuta Hubner, fost comisar european pentru Justitie si europarlamentarul olandez Lambert van Nistelrooij i-au spus edilului ca intr-un judet nu pot fi dezvoltate toate tipurile de activitati economice, pe cand intr-o regiune acest lucru este mai usor de realizat. In acest sens, cei doi i-au recomandat sa asocieze Cluj-Napoca si cu unitati administrative mai putin dezvoltate, pentru a beneficia pe termen cat mai lung de fondurile europene.
Fonduri europene pentru regiuni
Primarul a declarat ca procesul de regionalizare al Romaniei se va realiza cel mai probabil in 2014, cand va intra in vigoare un nou buget pe sapte ani al Uniunii Europene, prin care Uniunea Europeana va finanta cu prioritate proiectele legate de transporturi si de domeniul IT. “In alocarea fondurilor se va tine seama si de suprafata teritoriilor vizate pentru dezvoltare. Cu cat o regiune va fi mai mare, cu atat mai bine”, a declarat dupa intrevederile de la Bruxelles de saptamana trecuta primarul Sorin Apostu, dand exemplul Poloniei in ceea ce priveste o viziune proprie asupra procesului de regionalizare. Edilul Clujului a declarat ca exista deja un proiect de lege agreat de coalitia de guvernare, pe care si el il sustine.
Acest subiect este inca departe de implementare, este de parere Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea. Aceasta a declarat, in noiembrie, in cadrul unei conferinte de presa, ca pana in 2013 nu va exista o impartire administrativa a Romaniei dar ca, aceasta data regionalizarea va fi necesara pentru ca administratiile regionale sa poata sa absoarba mai usor fondurile europene. “Pana in 2013 nu se va face o reimpartire a Romaniei in regiuni si va trebui ca abordarea noastra sa fie una pragmatica. Este vorba si de considerente istorice, economice. Dar, din punctul de vedere al ministerului, aceasta reimpartire care credem ca va fi necesara, trebuie sa aiba ca prim scop o mai mare eficienta si o implicare mai directa asupra unei mai bune absorbtii a fondurilor europene in urmatoarea perioada”, a spus Udrea, potrivit cotidianului „Adevarul”. Aceasta a afirmat ca inca nu au fost facute demersuri pentru acesta impartire teritoriala.
Propuneri legislative
Insa exista deja o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania care a trecut de Senat la inceputul anului trecut si, acum, se afla la comisii la Camera Deputatilor. Aceasta constituie 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, unitati administrative fara statut juridic. Potrivit propunerii legislative, Cluj-Napoca ar putea forma o regiune alaturi de judetele Bistrita-Nasaud si Maramures. Aceasta impartire in regiuni a fost trimisa spre incadrare in clasificarea NUTS 1 si 2 la Comisia Europena, necesara pentru ca unitatile de dezvoltare sa fie luate in considerare la atribuirea de fonduri comunitare.
Anul trecut, si conducerea Consiliului de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest a decis sa initieze un proiect legislativ de regionalizare a Romaniei. Consiliul, dominat de presedintii consiliilor judetene Cluj, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Satu Mare si Maramures, urma sa promoveze proiectul in cadrul procedurii de revizuire a Constitutiei, anuntat de presedintele Traian Basescu in campania electorala.
Fostul primar al Clujului, premierul Emil Boc, declara in vara anului trecut ca aceste regiuni vor fi gandite ca forme de reorganizare administrativ-teritoriala a tarii care sa raspunda nevoilor tarii, nu ca regiuni formate pe criterii etnice. In plus, daca acestea trebuie sa aiba statut juridic, trebuie revizuita Constitutia, arata prim-ministrul. “Avem Constitutia Romaniei care este principalul element de reper atunci cand pornim orice discutie despre reorganizarea administrativ – teritoriala in plan regional. Constitutia, in acest moment, este foarte clara: Romania este stat national unitar. Nu vom putea avea niciun fel de structura cu componenta federala in Romania, prin care sa putem vorbi ca in Germania de landuri sau, ca in America, de state”, a explicat premierul, citat de realitatea.net.
De ce regionalizare?
Politologul clujean Bakk Miklos arata ca rationalitatea administrativa a regionalizarii este data, in primul rand, prin categoriile nomenclatorului NUTS al UE. “Este de preferat ca aceste teritorii sa se incadreze in categoria de NUTS2, ca regiuni avand intre 800.000 si 3 milioane de locuitori, intrucat dezvoltarea spatiului european confirma cu claritate importanta nivelului subregional constituit din unitati teritoriale de 1-3 milioane locuitori avand autoritati alese cu competente politico-administrative”, scrie acesta pe cogitus.ro.
Bakk arata ca guvernele altor state UE au format un cadru institutional care vine in intampinarea planurilor multi-anuale ale UE de diminuare a dezechilibrelor regionale din spatiul european. “Obiectivul strategic de reechilibrare a disparitatilor teritoriale ale spatiului UE ofera sanse atat zonele metropolitane, regiunile economice asociative sau de tip retea, cat si regiunile politico-administrative cu identitati culturale si lingvistice proprii. Aceasta dinamica este o caracteristica unica a geografiei politice si economice europene”, mai explica Bakk Miklos.
Si europarlamentarul UDMR, Iuliu Winkler, a aratat, in cadrul Congresului de la Oradea, ca Romania are nevoie de redefinirea regiunilor de dezvoltare pentru a elimina ineficienta absorbirii fondurilor europene, in conditiile in care tara noatra are la dispozitie 19 miliarde de euro, din care a reusit sa foloseasca doar circa 10 la suta.
Presedintele Institutului Regiunilor Europei si membru al Comitetului Regiunilor, Franz Schausberger, a declarat la sfarsitul anului trecut, in cadrul unei vizite in tara noatra, ca 41 de judete sunt mult prea multe, iar structurile administrative sunt prea stufoase. “Romania are sisteme paralele, exista regiunile de dezvoltare care nu au competente politice sau administrative, exista judetele, dar si Institutia Prefectului. In toate tarile din estul si sud-estul Europei, structurile sunt prea stufoase, in Croatia, in Bulgaria. Este foarte greu sa se schimbe ceva, dar se poate intampla asta daca regiunilor li se maresc competentele si cu descentralizare reala si din punct de vedere financiar. 41 de judete sunt categoric prea multe, 8 sunt prea putine“, a spus Schausberger, citat de Opinia Timisoarei.
Diana Gabor
