Universităţile din Cluj-Napoca stau la toate capitolele mai prost decât universităţile din Bucureşti, deşi clasamentul Shanghai ar fi de altă părere. Astfel, numărul de doctori pe care le vor „fabrica” universităţile din Cluj-Napoca sunt de doar 880, comparativ cu 1030 locuri produse de doar două universităţi din Bucureşti. În schimb, numărul de universităţi din „prima ligă”este similar cu cel din Bucureşti
Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, că universităţile vor fi clasificate în funcţie de trei elemente: universităţi centrate pe educaţie; universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică, sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
"Am primit rezultatul primei clasificări a universităţilor realizat cu partenerul nostru Asociaţia Universităţilor Europene, pe care am trimis-o spre publicare în Monitorul Oficial. Vom posta pe site-ul ministerului şi rezultatul ierarhizarii programelor. În categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie sunt Universitatea din Bucureşti, Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea de Ştiinte Agricole din Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti, Universitatea «Petre Popa» din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea «Gheorghe Asachi», Universitatea Tehnică din Cluj şi Universitatea Politehnică din Timişoara", a spus ministrul Educaţiei.
În categoria universităţilor de educaţie şi cercetare ştiintifică intră Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea de Ştiinte Agricole din Iaşi, Universitatea de Ştiinte Agronomice din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, Universitatea de Medicină din Târgu-Mureş. Tot aici sunt incluse toate universităţile de creaţie artistică, militare şi de siguranţă naţională, a mai spus Funeriu.
Restul universităţilor sunt în categoria universităţi centrate pe educaţie.
Pentru clasificare au fost evaluate peste 90 de unităţi de stat şi particulare.
Instituţiile de învăţământ superior vor avea în 2011-2012 aproape 3.500 de locuri pentru doctorat, din care circa 3.000 în universităţi de cercetare avansată şi educaţie şi 77 în cele centrate pe educaţie, pentru a intra în această formă de pregătire fiind organizat în premieră concurs de admitere.
Cifra de şcolarizare alocată studiilor universitare pentru doctorat în anul academic 2011-2012 este de 3.452, locuri la această formă de pregătire primind şi instituţiile de învăţământ superior clasificate ca universităţi centrate pe educaţie, potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei. Fiecare dintre instituţiile de învăţământ superior cu studii doctorale va organiza în premieră, în această toamnă, concurs de admitere.
Din totalul locurilor pentru doctorat, aproape 85 la sută au fost repartizate instituţiile de învăţământ superior clasificate ca universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Cele 12 universităţi din această categorie au în total 2.905 locuri pentru concursul de doctorat. Cele mai multe locuri pentru doctorat sunt la Universitatea din Bucureşti – 553, Universitatea Politehnica din Bucureşti – 500, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca – 452 şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – 330, restul instituţiilor având între 70 şi 270 de locuri.
Câţi doctori vor fi la Cluj?
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are 270 de locuri la doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară(USAMV) a fost repartizată cu 79 de locuri, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu are acelaşi număr de locuri.
Instituţiile de învăţământ superior clasificate ca universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică, respectiv universităţi de educaţie şi creaţie artistică au în total 470 de locuri pentru concursul la studii doctorale, cele mai multe, respectiv 55, fiind la Universitatea de Vest din Timişoara, la Informatică. Chiar şi instituţiile de învăţământ superior clasificate ca universităţi centrate pe educaţie au posibilitatea să organizeze şcoli doctorale pentru programe performante, ele având la concurs 77 de locuri, cele mai multe la Universitatea “Petrol – Gaze” din Ploieşti, Inginerie chimică – 19, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Educaţie Fizică şi Sport şi Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Ingineria produselor alimentare, ambele cu câte 10. Potrivit ordinului ministerului Educaţiei, 11 instituţii de învăţământ superior clasificate ca universităţi centrate pe educaţie pot organiza concurs pentru doctorat.
Îndoielile lui Marga
“Aşa cum s-a comunicat, ministerul a făcut clasificarea universităţilor din ţară. Ca primă reacţie, am de făcut trei observaţii.
Prima observaţie: Universitatea Babeş-Bolyai, situată pe locul doi, în prima grupă valorică („universităţi de cercetare avansată şi educaţie”), este oarecum mulţumită. Ne consolăm cu faptul că de la Shanghai (China) se vede mai bine cum stau lucrurile în România decât de pe Dâmboviţa. Aşa cum presa română a relatat, cunoscuta instituţie chineză a dat recent această universitate drept prima din România ce candidează la intrarea în „clubul primelor 500 de universităţi din lume”. Faptul este elocvent, chiar dacă intrarea efectivă depinde de acum mai mult de politicile ţării (autonomie universitară deplină, buget de minimum 300 de milioane euro, cel mult 14 studenţi la un post didactic etc.).
A doua observaţie: mă îndoiesc că toate universităţile intrate între primele douăsprezece universităţi din România sunt de acest nivel. Continui să cred – cu destule argumente, fireşte – că unele universităţi din Timişoara, Bucureşti, Iaşi, dintre cele care nu au fost incluse în prima grupă valorică, sunt nedreptăţite şi că în acest lot (primele douăsprezece) s-a pătruns şi pe alte criterii decât valoarea efectivă. Iar în grupa a doua valorică şi a treia nedreptăţile sunt şi mai mari.
A treia observaţie: criteriile folosite de clasificare nu au fost lămurite vreodată, în prealabil, şi, evident, nu sunt cele europene (dacă se citesc documentele). Ele sunt mai curând un amestec de tradiţie locală şi evaluare interesată, „după ochi”. Invocarea European University Association (EUA) nu este adecvată, căci această asociaţie, ca orice asociaţie, nu face clasamente. EUA dă sfaturi, evaluează şi informează asupra metodologiilor, dar nu face clasamente (ierarhizări). Clasamente (ierarhizări) fac instituţii specializate (cum este, de pildă, ENQA), care, evident, nu au participat la această clasificare. Incultura instituţională îşi vădeşte din nou efectele în administraţia ţării”, a declarat Andrei Marga, rectorul UBB.
Tiberiu Hrihorciuc
tibi@gazetadecluj.ro
