Nicolae Catrina, președintele Asociației MISA, a primit o sentință favorabilă de la Tribunalul Cluj într-un proces în care a dat statul în judecată pentru că a fost tracasat timp de 17 ani într-un proces în urma căruia toți inculpații au fost achitați. Daunele primite sunt în valoarea de 5.000 de euro. În mod normal, dacă această sentință va rămâne definitivă și executorie, Ministerul Finanțelor va fi nevoit să deschidă un proces de răspundere patrimonială împotriva procurorilor și judecătorilor care au avut de-a face cu dosarul MISA.
În vara anului anului trecut, unul dintre liderii MISA, Nicolae Catrina, a deschis un proces împotriva Ministerului Finanțelor Publice în care cerea daune în valoare de 41.000 euro pentru că a fost târât degeaba, timp de 17 ani, în procesul care s-a judecat în instanțele clujene.
El a cerut ca instanța să constate că dosarul în care a fost judecat alături de liderul mișcării, Gregorian Bivolaru, a avut un termen extrem de îndelungat, de 17 ani. El a imputat acest prejudiciu autorităților judiciare.
În motivarea cererii a arătat că face parte din grupul de persoane, instructori și cursanți ai școlii de yoga M.I.S.A., care au fost incriminate și trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și a infracțiunii de grup infracțional organizat.
În ceea ce-l privește, cauza a debutat la data de 18.03.2004, odată cu efectuarea de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a unor percheziții domiciliare la mai multe imobile din București, sector 5, dintre care două erau ale lui. Începerea urmăririi penale față de el s-a dispus în anul 2005, când banii și toate bunurile pe care le deținea au fost puse sub sechestru. Ulterior, dosarul s-a mutat de la București la Cluj, iar în 2015 Tribunalul Cluj a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru infracțiunea de trafic de persoane pe motiv că fapta nu există și încetarea procesului penal față de toți inculpații ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat. Tribunalul Cluj a respins toate acțiunile civile ca fiind neîntemeiate.
Însă, în anul următor, curtea de Apel Cluj a dispus rejudecarea dosarului, pe motiv că instanța nu ar fi desfășurat o cercetare judecătorească efectivă, iar hotărârea nu ar fi fost motivată corespunzător. Rejudecarea a durat până în 2020, când Tribunalul Cluj a dispus încetarea procesului penal față de toți inculpații în privința infracțiunilor de trafic de persoane și grup infracțional organizat, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție specială a răspunderii penale, de această dată pentru ambele infracțiuni. Pentru toate celelalte infracțiuni s-au dispus fie soluții de achitare, fie de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale. Această sentință a fost menținută de Curtea de Apel Cluj și liderul mișcării MISA, împreună cu toți inculpații din dosar au scăpat definitiv de acuzațiile respective.
O cale spirituală bătută: torturat pe vremuri de comuniști, anchetat de procurori în democrație
Nu a fost primul lui contact de acest fel cu autoritățile din România.
În opinia lui, procurorii nu au avut ”o perspectivă obiectivă, o imagine corectă asupra respectivelor fapte, ignorând regulile specifice modului de viață al unei comunități spirituale”. În trecut, cunoscuse foarte bine teroarea organelor de represiune. A fost nevoit să se confrunte puternic și să privească frontal acea față hidoasă a comunismului, imediat după ce a început yoga, în 1984, când a fost arestat prima dată. La rândul său, doar pentru că practica yoga a fost anchetat în 1984 și apoi, în 1989, a fost arestat. În arestul securității din Rahova a fost supus la bătăi crunte și asta doar pentru că era practicant de yoga.
În replică, cei de la Ministerul Finanțelor au cerut respingerea plângerii.
”Cererea de chemare în judecată este inadmisibilă în raport de dispozițiile dreptului comunitar evocate în afirmarea pretinselor pretenții morale, sens în care pe cale de excepție invocă inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată. Statul român prin Ministerul Finanțelor nu este ținut să răspundă pentru modul de exercitare a atribuțiilor profesionale de către procurori în baza principiilor răspunderii civile delictuale, ci doar în cazurile expres prevăzute de lege”, mai arată întâmpinarea depusă la dosar de juriștii ministerului.
Însă, judecătoarea PANTELIMON Teluţa-Lenuţa, de la Tribunalul Cluj, a considerat că liderul MISA are dreptul la despăgubiri.
”Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității, ambele invocate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiate. Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul NICOLAE CATRINA în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, având ca obiect răspundere civilă delictuală. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 5000 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale”, arată soluția pe scurt a instanței.
Verdictul nu este definitiv și a fost atacat în apel la instanța superioară.
Ministerul ar trebui să deschidă un proces împotriva procurorilor și judecătorilor din dosarul MISA
Dacă această sentință va rămâne executorie și definitivă, iar Ministerul Finanțelor va fi obligat să plătească daune pentru greșelile făcute de procurorii și judecătorii care s-au ocupat de dosarul MISA, atunci va trebui deschis un alt proces pentru ca statul să recupereze banii de la cei vinovați.
În această situație, Ministerul Finanţelor Publice este obligat să aplice o procedură premergătoare iniţierii acţiunii în regres, prin solicitare de informaţii atât de la CSM cât şi de la instituţiile statului care au reprezentat statul în dosarul respectiv, urmând ca acestea să comunice persoanele responsabile, precum şi constatarea că acestea au provocat sau nu situaţii care au generat daune.
De altfel, în Noul Cod de procedură penală, acţiunea în regres prevede că ”statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărârea penală definitivă, că cel asigurat a produs cu rea credinţă sau culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii”.
Până în prezent, ministerul Finanţelor Publice nu a fost sesizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea unei acţiuni în regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului.
