UPDATE: Referitor la infracțiunile de violență în familie, conform situației statistice existente la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, în perioada martie – septembrie, la nivelul județului Cluj, una dintre cele mai frecvente infracțiuni sesizate a fost lovirea sau alte violențe, fiind înregistrate 309 astfel de cazuri.
Conform aceleiași statistici, în perioada menționată au fost înregistrate 30 de sesizări de amenințare, alte 57 privind abandonul de familie și 30 pentru nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului.
Cu privire la infracțiunile contra libertății și integrității sexuale, în aceeași perioadă, în județul Cluj au fost sesizate 8 fapte de agresiune sexuală asupra unui minor și 20 de infracțiuni de viol.
În perioada martie-septembrie 2020, conform statisticii, la nivelul județului au fost sesizate 22 de infracțiuni de act sexual cu un minor.
Știre inițială: Pandemia de coronavirus a venit la pachet, pe lângă multe alte fenomene economice, politice, și cu dificultăți la nivelul societății, în speță în cadrul familiei. Izolarea la domiciliu reuşeşte să scoată la iveală toate neajunsurile unor relaţii, iar acestea se transformă cel mai adesea în violenţă.
La nivelul județului Cluj, din luna iunie numărul de sesizări în cazul situațiilor de abuz domestic și sexual a crescut considerabil.
Copiii sunt expuși unui risc crescut de abuz, neglijare, exploatare și violență pe fondul intensificării măsurilor de izolare în contextul COVID-19. Sute de milioane de copii din lumea întreagă s-au confruntat cu amenințări tot mai mari la adresa propriei siguranțe și bunăstări – inclusiv cu rele tratamente, violență de gen, exploatare, excluziune socială și separare de persoanele care au grijă de ei – din cauza acțiunilor întreprinse pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19.
În doar câteva luni, COVID-19 a schimbat drastic viața copiilor și a familiilor de pe întreg mapamondul. Eforturile de asigurare a carantinei, precum închiderea școlilor și restricțiile de deplasare, deși considerate necesare, au perturbat rutina copiilor și a sistemelor de sprijin, după cum a transmis Comisia Europeană. De asemenea, adaugă noi factori de stres pentru persoanele în grija cărora se află copiii, acestea putând fi nevoite să renunțe la lucru.
Stigmatizarea ce însoțește COVID-19 face ca unii copii să fie mai vulnerabili la violență și stres psihosocial. Totodată, măsurile de control ce nu țin cont de nevoile specifice în funcție de gen și de vulnerabilitățile femeilor și ale fetelor pot duce, în cazul acestora, la creșterea riscului de exploatare sexuală, abuz și căsătorii timpurii. De exemplu, mărturiile anecdotice semnalate recent în China indică o creștere semnificativă a actelor de violență domestică ale căror victime sunt femeile și fetele, transmite UNICEF.
„Din multe puncte de vedere, această boală nu mai afectează doar persoanele infectate, ci și copiii și familiile”, a afirmat Cornelius Williams, șeful Diviziei pentru Protecția Copilului din cadrul UNICEF. „Se închid școlile. Părinții depun eforturi pentru a reuși să aibă grijă de copii și să se descurce financiar. Se amplifică riscurile legate de protecția copilului. Aceste recomandări oferă guvernelor și autorităților din domeniul protecției un cadru de măsuri practice ce pot fi adoptate pentru a oferi siguranță copiilor în aceste vremuri nesigure”.
Tot mai multe sesizări de abuz domestic și sexual la Cluj!
Conform numărului de cazuri raportate către Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, se observă o creștere a numărului victimelor violenței domestice pentru perioada martie – septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019, dar “nu se poate spune dacă este semnificativă sau nu, deoarece”, potrivit reprezentanților DGASPC Cluj, “din luna ianuarie a anului 2020 mai funcționează un centru de consiliere destinat violenței domestice, ceea ce poate a dus la un număr mai mare de persoane care au apelat la servicii”.
În perioada stării de urgență, martie – mai 2020, s-a observat o scădere a sesizărilor în ceea ce privește cazurile de abuz domestic și sexual, însă din luna iunie numărul de sesizări a crescut considerabil.
În anul 2019, la nivelul județului Cluj, totalul victimelor violenței în familie, în perioada martie – septembrie, a fost de 174 persoane. Dintre acestea, 80 de persoane au fost minore și 94 persoane adulte. Din totalul de 174 persoane, 10 au fost victimele abuzului sexual.
În anul 2020, în aceeași perioadă analizată, numărul cazurilor de violență în familie a fost de 215. Dintre acestea, 90 de persoane au fost victime minore, iar 125 au fost persoane majore. Din totalul cazurilor, 12 au fost de abuz sexual.
În precedentele situații de urgență din domeniul sănătății publice, s-a înregistrat o creștere a ratei de abuz și exploatare a copiilor. De exemplu, închiderea școlilor în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest, între 2014 și 2016, a contribuit la intensificarea exploatării copiilor prin muncă, a neglijării, a abuzului sexual și a sarcinilor înregistrate în rândul adolescentelor. În Sierra Leone, numărul adolescentelor însărcinate a crescut de peste două ori față de cifrele raportate înainte de epidemie, ajungând la 14.000, potrivit Comisiei Europene.
„De la începutul pandemiei de COVID-19, cererea de conţinuturi care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor a crescut cu 30% în unele state membre”, a subliniat comisarul european.
Experţii au tras în repetate rânduri semnale de alarmă în ce priveşte situaţia copiilor vulnerabili, care au stat închişi în case în timpul izolării, la latitudinea autorilor de abuzuri şi lipsiţi de posibilitatea de ajutor din exterior.
Totodată, milioane de copii au petrecut mai mult timp online în această perioadă, ceea ce i-a expus riscul de a deveni ţinta pedofililor.
Drama abuzurilor în familie s-a acutizat în pandemie
O arată chiar statisticile Poliției Române – autoritățile au constatat că la jumătatea carantinei, rata criminalității a scăzut, cu două excepții – violența domestică, unde s-au înregistrat mai multe sesizări decât în aceeași perioadă din 2019, și ultrajul, unde au fost de două ori mai multe cazuri.
Datele Poliției Române arată că în martie anul acesta numărul infracțiunilor sesizate a fost cu 14,6% mai mic față de valorile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
O scădere importantă e contabilizată în privința furturilor – aproape 20%, procent înregistrat și în cazul tâlhăriilor.
Scăderi sunt și la infracțiunile cu violență. Au fost cu 9% mai puține fapte de lovire, la infracțiunile stradale s-au înregistrat cu aproape 27% mai puține cazuri, iar în privința tentativelor de omor scăderea este de o treime raportat la martie anul trecut.
Excepția de la regula criminalității în scădere este în privința violenței în familie. Au fost înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor care au reclamat că sunt agresate de partenerii de viață sau că aceștia îi agresează pe copii.
O creștere este constatată și în privința ordinelor de protecție provizorie emise de polițiști luna trecută, însă în instanțe au ajuns sensibil mai puține solicitări, potrivit presei naționale.
Până la momentul redactării acestui material, IPJ Cluj nu a transmis nicio informație referitoare la sesizările privind violența și abuzurile ce au avut loc de la începutul pandemiei până în prezent, însă vom reveni cu detalii în acest sens.
Peste 55% dintre cetăţenii României trăiesc în spaţii supra-aglomerate
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat în legătură cu „creşterea înfiorătoare la nivel mondial” a violenţei domestice în timpul crizei legate de coronavirus şi a îndemnat guvernele să intensifice eforturile de prevenire a violenţei împotriva femeilor:
„Ştim că izolarea şi carantina sunt esenţiale pentru suprimarea COVID-19. Dar ele pot prinde femeile în capcană cu parteneri abuzivi. Pentru multe femei şi fete, ameninţarea se profilează cel mai mult tocmai când ele ar trebui să fie în cel mai sigur loc. În casele lor”.
În unele ţări, numărul femeilor care apelează la servicii de sprijin s-a dublat, furnizorii medicali şi poliţia sunt copleşiţi şi cu personal insuficient, iar grupurile locale de suport sunt „paralizate” sau duc lipsă de fonduri, a declarat şeful ONU.
La creşterea violenţei contribuie şi alţi factori. Peste 55% dintre cetăţenii României trăiesc în spaţii supra-aglomerate, conform Eurostat, iar, în acest context, nu este de mirare că tensiunile izbucnesc foarte uşor, iar violenţa verbală devine una fizică.
Conform UNICEF, sute de milioane de copii din lumea întreagă riscă să se confrunte cu ameninţări tot mai mari la adresa propriei siguranţe şi bunăstări – inclusiv cu rele tratamente, violenţă de gen, exploatare, excluziune socială şi separare de persoanele care au grijă de ei – din cauza acţiunilor întreprinse pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19.
